Ateroscleroza

  • Posted on: 23 January 2016
  • By: admin

Ateroscleroza constă în apariţia unor îngroşări cu aspect de terci de mălai pe peretele interior al arterelor. Depunerea sau placa aterosclerotică, numită şi aterom, este bogată în grăsimi, colesterol şi calciu şi determină îngustarea progresivă a interiorului vaselor de sânge. Curgerea sângelui este mult îngreunată şi ţesuturile din zona irigată de vasele afectate de ateroscleroză suferă din cauza reducerii cantităţii de oxigen şi substanţe nutritive. Riscul unor boli cardiovasculare cu consecinţe severe creşte pe măsură ce procesul aterosclerotic avansează. Riscul afectează cel mai puternic organele cu nevoi energetice crescute cum sunt inima şi creierul. Pe măsură ce arterele se înfundă ca urmare a dezvoltării aterosclerozei, aceste organe de importanţă vitală suferă tot mai sever. În fazele avansate ale procesului aterosclerotic circulaţia sângelui prin vasele arteriale poate fi totalmente oprită ceea ce duce la consecinţe deosebit de grave.

Cauzele aterosclerozei

Cauzele aterosclerozei nu sunt încă suficient cunoscute. Cert este că procesul aterosclerotic debutează încă din copilărie. Cercetătorii consideră că învelişul interior al pereţilor arteriali poate fi lezat prin acţiunea unor factori cum ar fi: presiunea excesivă a sângelui arterial, concentraţia crescută de colesterol din sânge, diverse substanţe toxice din fumul de ţigară şi unele boli cronice cum ar fi, de exemplu, diabetul zaharat. În încercarea de a repara aceste leziuni, trombocitele se aglomerează la nivelul respectiv ceea ce iniţiază un proces inflamator. În timp, la nivelul leziunii se depozitează grăsimi, colesterol, calciu şi astfel se va forma placa aterosclerotică. Cu cât placa se dezvoltă mai mult, peretele se îngroaşă mai tare şi sângele va curge mai greu prin porţiunea îngustată a vasului respectiv. Uneori, o parte a plăcii ateromatoase se poate desprinde de peretele îngroşat şi este antrenată în torentul sanguin. Acest fenomen poate să ducă la obstruarea parţială sau totală a unor vase de sânge ale inimii sau ale altor organe.

Factori de risc

Cercetările au dus la descoperirea unor caracteristici, boli sau obiceiuri care influenţează apariţia şi evoluţia procesului de ateroscleroză, numite generic, factori de risc. Ei arată probabilitatea apariţiei bolilor cardiovasculoare datorate aterosclerozei.
Se ştie, de exemplu, că ateroscleroza apare mai frecvent la bărbaţi, în familii cu predispoziţie moştenită şi la cei cu vârste mai înaintate. Aceşti factori care nu pot fi înlăturaţi nici prin medicamente sau alte măsuri, au fost numiţi factori de risc nemodificabili.
Din fericire, o mare parte dintre factorii de risc sunt dintr-o altă categorie, şi anume, a factorilor de risc modificabili. Principalii factori de risc ai aterosclerozei care pot fi influenţaţi într-o mare măsură prin schimbarea stilului de viaţă şi administrarea de medicamente sunt:

  • Hipercolesterolemia (creşterea concentraţiei de colesterol din sânge peste valorile normale)

  • Hipertensiunea arterială (tensiunea arterială mărită)

  • Diabetul zaharat

  • Fumatul

  • Sedentarismul

  • Obezitatea

Printre factorii de risc studiaţi mai recent despre care mulţi cercetători consideră că ar putea fi implicaţi în apariţia aterosclerozei merită reţinuţi: nivelul crescut de proteină C-reactivă (PCR); nivelul crescut de trigliceride, în special la femei; stresul psihic, consumul excesiv de alcool.

Simptome şi forme de manifestare

Ateroscleroza nu produce semne sau simptome decât atunci când circulaţia sângelui prin artera afectată este serios diminuată sau total blocată. Ateroscleroza poate afecta arterele din orice parte a organismului şi se manifestă diferit în funcţie de localizarea arterelor afectate.
Atunci când ateroscleroza se localizează la nivelul arterelor care irigă inima, apare boala coronariană care se poate manifesta fie sub forma durerilor anginoase, fie sub forma dramatică a infarctului miocardic.
Dacă ateroscleroza se localizează la nivelul arterelor creierului, se poate manifesta prin diverse forme de pareză şi paralizie şi vorbim de atacul vascular cerebral.
O altă formă a aterosclerozei apare atunci când plăcile ateromatoase se formează la nivelul unor vase arteriale care asigură irigaţia la nivelul membrelor sau a organelor pelviene. În acest caz boala se poate manifesta prin dureri intermitente la nivelul gambelor, infecţii severe uneori însoţite de leziuni gangrenoase şi vorbim de boala arterială periferică. La bărbaţi, ateroscleroza poate duce uneori şi la tulburări de erecţie.
Procesul aterosclerotic pare să înceapă încă din copilărie şi evoluează multă vreme fără nici un semn sau simptom. De multe ori, boala este remarcată relativ târziu, când procesul aterosclerotic este avansat. În unele cazuri boala nu este diagnosticată decât odată cu primul accident coronarian sau cerebral. În absenţa unei intervenţii eficiente, procesul aterosclerotic poate să ducă la apariţia anginei pectorale, infarctului miocardic, atacului ischemic cerebral, claudicaţiei intermitente sau a anevrismelor.
Acesta este şi motivul pentru care evaluarea din timp a riscului cardiovascular este esenţială, fapt care permite adoptarea unor măsuri adecvate de prevenire din fazele timpurii ale leziunilor aterosclerotice.

Depistarea factorilor de risc şi a bolii aterosclerotice

O parte dintre factorii de risc pot fi evidenţiaţi prin întrebări simple în cadrul interogatoriului medical sau prin chestionare. Alţi factori de risc se pot depista prin măsurători simple (măsurarea tensiunii arteriale) sau analize de sânge relativ accesibile (colesterolul sanguin, HDL, LDL, glicemia). Mărimea riscului cardiovascular poate fi calculată pe baza factorilor de risc, folosindu-se coeficienţi de corelaţie rezultaţi din studiile prospective efectuate pe loturi mari de subiecţi. Identificarea factorilor de risc modificabili este o strategie accesibilă, cu costuri rezonabile şi permite luarea unor măsuri preventive timpurii.
Leziunile aterosclerotice pot fi observate uneori de către medicul de familie sau medicul specialist în cursul unor consultaţii de rutină. Dintre semnele care pot trăda procesul aterosclerotic la examenul fizic se numără: un puls arterial mai slab sau absent, o valoare scăzută a tensiunii arteriale la nivelul unul dintre braţe, anumite zgomote sau sufluri arteriale, pulsaţii de tip anevrismal la nivelul abdomenului, întârzierea vindecării unor plăgi în regiunile cu circulaţie arterială afectată etc.
Uneori, precizarea diagnosticului necesită mai multe investigaţii cum ar fi de exemplu, examinarea ultrasonografică Doppler, electrocardiogama (ECG), angiograma, tomografie computerizată (CT) sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN). Prin aceste investigaţii se poate aprecia prezenţa, localizarea şi gradul de obstrucţie al arterelor afectate de ateroscleroză.

Combaterea aterosclerozei

Primul obiectiv urmărit de tratamentul aterosclerozei este înlăturarea sau reducerea la minim a factorilor de risc. Prin aceasta se urmăreşte încetinirea, stoparea sau reversia leziunii ateromatoase. Alte obiective importante al tratamentului sunt ameliorarea simptomelor, reducerea riscului formării de trombi, refacerea circulaţiei sanguine către ţesuturile ischemice fie prin intervenţii de repermeabilizare a arterei obstruate fie prin realizarea unui bypass coronarian, prevenirea apariţiei bolilor cauzate de ateroscleroză şi a complicaţiilor acestora.

Schimbarea stilului de viaţă

În general, cea mai cuprinzătoare şi mai raţională măsură pentru combaterea aterosclerozei este schimbarea stilului de viaţă. În principiu, schimbarea stilului de viaţă vizează eliminarea sau acolo unde acest lucru nu este posibil, reducerea semnificativă a factorilor de risc modificabili. Practic, planul de schimbare a stilului de viaţă cuprinde:

  • adoptarea unei alimentaţii adecvate pentru normalizarea colesterolului sanguin şi a greutăţii corporale;
  • introducerea unui regim optim de activitate fizică;
  • normalizarea greutăţii corporale (în cazul persoanelor supraponderale sau obeze);
  • renunţarea la fumat şi evitarea fumatului pasiv;
  • controlul eficient al stresului.

Comitetul de experţi din cadrul National Institutes of Health din S.U.A. recomandă aşa numita schimbare terapeutică a stilului de viaţă (TLC) care constă dintr-un regim alimentar cu aport redus de grăsimi saturate şi colesterol combinat cu activităţi fizice regulate şi măsuri pentru normalizarea greutăţii corporale.

De multe ori, schimbarea stilului de viaţă este prima şi singura măsură necesară pentru combaterea aterosclerozei. Dacă schimbarea stilulului de viaţă nu a dus în termenul stabilit la ameliorarea aşteptată, medicul va recomanda măsuri mai stricte şi, de la caz la caz, măsurile generale vor fi completate prin tratament medicamentos sau chirurgical.

Prevenirea aterosclerozei

Măsurile de prevenire a aterosclerozei corespund în linii mari cu cele menţionate la schimbarea stilului de viaţă. Profilaxia este cu atât mai eficientă cu cât stilul de viaţă protector este instituit mai precoce şi este mai complet.
Pentru depistarea cât mai precoce a modificărilor patologice, se recomandă verificarea periodică a nivelului de colesterol din sânge.
Lupta cu factorii de risc are în vedere: normalizarea nivelului de colesterol sanguin, normalizarea tensiunii arteriale (dacă este necesar prin administrarea medicamentelor corespunzătoare), controlul glicemiei, renunţarea la fumat, practicarea regulată a exerciţiilor fizice, normalizarea greutăţii corporale şi controlul stresului.

Autor: dr. Valentin Nădăşan
Ultima actualizare: 3.12.2009.

Bibliografie

National Heart, Lung, and Blood Institute. National Institutes of Health. Atherosclerosis. www.nhlbi.nih.gov/health/dci/Diseases/Atherosclerosis/Atherosclerosis_Wh... accesat la data de 02.12.2009
National Heart, Lung, and Blood Institute. National Institutes of Health. High Blood Cholesterol: What You Need To Know. www.nhlbi.nih.gov/health/public/heart/chol/wyntk.htm accesat la data de 02.12.2009
National Heart, Lung, and Blood Institute. National Institutes of Health. Lipoproteins. www.nhlbi.nih.gov/chd/why1.htm accesat la data de 02.12.2009
American Heart Association. About Cholesterol. www.americanheart.org/presenter.jhtml?identifier=512 accesat la data de 02.12.2009.