Bolile canceroase

  • Posted on: 23 January 2016
  • By: admin

Oricât de mult a progresat ştiinţa medicală, simpla pronunţare a cuvântului „cancer” este de natură să stârnească şi astăzi fiori reci. Cancerul este una din principalele cauze de deces la nivel mondial.

Importanţă şi răspândire

Statisticile din anul 2004 la nivel mondial au arătat că bolile canceroase au fost responsabile pentru 7,4 milioane de decese (aproximativ 13% din toate decesele). Se estimează că numărul de decese datorate bolilor canceroase la nivel mondial va continua să crească atingând 12 milioane în anul 2030.
Numărul total de cazuri noi de cancer în Europa pare să fi crescut cu 300 000, între 2004 şi 2006. Cu un procent estimat de 3.2 milioane de noi cazuri (53% apărute la bărbaţi, 47% la femei) şi 1,7 milioane de decese (56% la bărbaţi, 44% la femei) în fiecare an, cancerul rămâne o problemă importantă de sănătate publică în Europa.

În România mortalitatea prin cancer a avut o evoluţie constant ascendentă în ultimii 30 de ani ajungând până la 184 de decese la 100.000 loc. în anul 2000. Statisticile din anul 2002 au arătat că 16% din numărul total de decese a fost cauzat de bolile canceroase. Deşi comparativ cu restul ţărilor europene ţara noastră prezintă indicatori mai mici, situaţia este gravă datorită tendinţei accentuate de creştere a incidenţei şi mortalităţii prin cancer.

Ce este boala canceroasă?

Într-un organism viu şi sănătos, celulele se înmulţesc în permanenţă. Unii cercetători estimează că, în fiecare minut, în organismul nostru se divid 10 milioane de celule! În ciuda mecanismelor de control prin care organismul veghează ca fiecare celulă să se dividă în modul şi la timpul cuvenit, rezultă şi un număr de celule anormale care de regulă sunt distruse înainte de a apuca să se înmulţească.
Uneori celulele anormale scapă de sub control şi încep să se înmulţească într-un ritm vertiginos. Această creştere duce la formarea unei tumori (umflături). Aceasta poate invada ţesuturile învecinate sau uneori poate să circule la distanţă, prin vasele de sânge, în alte organe, ducând la apariţia metastazelor. În funcţie de localizarea tumorii canceroase, boala poate să aibă diferite forme de manifestare: la stomac, la plămâni, la piele, la creier etc. Boala canceroasă duce mai devreme sau mai târziu la distrugerea întregului organism.

Cauzele bolilor canceroase

Din capul locului trebuie reţinut că bolile canceroase nu au o cauză unică, ci un întreg evantai de cauze. În ultimele decenii, medicina a reuşit să facă un inventar al substanţelor şi factorilor care cresc riscul de apariţie a cancerului. Cei mai importanţi factori care contribuie la apariţia cancerului sunt:

  • fumatul

  • alimentaţia nesănătoasă

  • viruşii

  • radiaţiile

  • poluarea

  • alcoolul

  • ereditatea şi

  • unele substanţe medicamentoase.

Fumatul

Fumatul este primul şi cel mai grav dintre factorii care favorizează apariţia bolilor canceroase. El este responsabil pentru mai mult de o treime din totalul cazurilor de cancer. Fumatul este o cauză dovedită de cancer pulmonar nu numai la fumători dar şi în cazul celor care inhalează fumul din încăperile unde se fumează. Fumatul duce la apariţia cancerului pulmonar, faringian, laringian, esofagian şi a cancerului gurii. În mod surprinzător, ţigaretele pot cauza chiar şi cancer de pancreas şi de vezică urinară, demonstrând că efectele fumatului nu se manifestă doar în organele sau ţesuturile care intră în contact direct cu fumul de ţigară, ci şi la distanţă.

Benzopirenul şi nitrozaminele

Dintre cancerigenii alimentari cei mai puternici este cunoscut benzopirenul, şi o serie de substanţe înrudite cu el. Benzopirenul este prezent în carnea friptă la grătar şi carnea afumată. O altă categorie de substanţe prezente în alimente sunt nitraţii, nitriţii şi nitrozaminele. Aceste substanţe sunt folosite în industria cărnii pentru conservarea calităţilor comerciale ale produselor animale cum ar fi: carnea ca atare, mezelurile, peştele în saramură etc. Acestea sunt asociate cu apariţia cancerului de stomac, a cancerului de esofag şi a cancerului nasofaringian.

Abuzul alimentar

Multe cercetări statistice au arătat că excesul de grăsimi şi proteine animale este asociat cu creşterea riscului de cancer de sân, cancer ovarian, cancer de colon, cancer de prostată şi limfoame.

Poluarea

Deşi poluarea aerului şi a apei sunt factori incriminaţi cu vehemenţă de opinia publică, realitatea este că aceşti factori ocupă o pondere cu mult mai mică în comparaţie cu fumatul şi obiceiurile alimentare cu risc. De exemplu, în timp ce 90% dintre cancerele pulmonare se datorează fumatului, doar 10% se pot atribui poluării.

Radiaţiile

Impactul acestui factor a fost pus dramatic în evidenţă la supravieţuitorii de la Hiroshima. Frecvenţa leucemiilor în rândul acestei populaţii expuse la un nivel mult mărit de radiaţii a fost de aproximativ 10 ori mai mare decât la populaţia generală. Riscul anumitor forme de cancer este mai mare şi la categoriile profesionale care sunt expuse unei doze crescute de radiaţie prin natura ocupaţiei.

O boală nevindecabilă?

Majoritatea oamenilor consideră cancerul ca fiind o boală nevindecabilă. Deşi există destule forme de cancer care duc la pierderea de vieţi omeneşti, realitatea nu este chiar atât de sumbră. Numeroase cazuri de cancer surprinse în fază incipientă, pot fi tratate eficient cu rezultate durabile.

Semnalele de alarmă

Ca să putem recunoaşte din timp bolile canceroase trebuie să cunoaştem aşa numitele semnale de alarmă. Acestea nu dovedesc prezenţa sigură a cancerului, ci au menirea să ne atragă atenţia asupra posibilităţii existenţei lui. La constatarea oricăruia din semnele următoare, se impune obligatoriu şi fără amânare, prezentarea la medic. Acesta va putea confirma sau infirma diagnosticul şi, dacă este cazul, va da trimiterea la specialistul oncolog pentru tratamentul corespunzător.

A – Alterarea tranzitului intestinal sau micţiunii (scaun sau urină anormale);
T – Tuse sau răguşeală persistentă;
E – Extinderea sau nevindecarea unei răni;
N – Noduli la nivelul sânului sau a altor regiuni;
Ţ – Tulburarea ciclului menstrual sau apariţia unor scurgeri anormale;
I – Indigestie sau dificultate la înghiţire cu caracter persistent;
E – Extinderea sau modificarea aspectului nevilor sau a altor leziuni ale pielii.

Memorarea acestor semnale este mai uşoară dacă ţinem minte prima literă din fiecare rând. Aceste litere formează împreună cuvântul ATENŢIE!

O boală evitabilă

O veste cu adevărat îmbucurătoare, aproape incredibilă, este că aproximativ 75% dintre toate cazurile de cancer pot fi prevenite şi prevenirea este la îndemâna tuturor. Majoritatea cancerelor pot fi evitate prin două măsuri elementare: renunţarea la fumat şi adoptarea unei alimentaţii sănătoase.

Factori protectori alimentari

Carotenoizii. Unele alimente au proprietatea remarcabilă de a ne proteja într-o măsură semnificativă de cancer. Între acestea se numără alimentele bogate în carotenoizi (precursori de vitamina A). Consumul abundent şi regulat de alimente bogate în vitamina A scade incidenţa cancerelor de piele. Principalele surse de carotenoizi sunt fructele şi vegetalele intens colorate (morcovii, spanacul, caisele, afinele etc.)
Vitamina C. O a doua categorie de alimente cu proprietăţi benefice în prevenirea cancerului sunt cele bogate în vitamina C. Această vitamină pare să împiedice formarea nitrozaminelor. Unica sursă de vitamina C alimentară sunt, după cum bine se ştie, fructele, zarzavaturile şi legumele proaspete.
Cruciferele. A treia armă în lupta pentru prevenirea cancerelor sunt alimentele cu conţinut de indol. Chiar dacă puţini îl cunoaştem, toţi îl consumăm. Principalele surse de indoli sunt vegetalele din familia cruciferelor (varza, conopida şi mai nou broccoli). Indolul pare să aibă proprietatea de a dezactiva unele substanţe cancerigene.

Recomandări nutriţionale

Iată şi cele mai importante schimbări nutriţionale recomandate pentru prevenirea cancerului:
• Reduceţi consumul de grăsimi, în special de grăsimi saturate şi colesterol (la fel ca şi în cazul prevenirii bolilor cardiovasculare).
• Creşteţi aportul de fibre alimentare (20-30 g /zi) consumând cereale integrale, paste şi produse de panificaţie din făină integrală.
• Consumaţi zilnic fructe şi legume variate, în special cele cu conţinut de vitamina C şi A, vegetale din familia cruciferelor (minimum 3 porţii de fructe/zi şi 3 porţii de legume/zi).
• Evitaţi excesul de sare, afumături, alimente cu conţinut de nitraţi şi alimentele gătite prin prăjire.

Alte recomandări

• Aduceţi greutatea corporală în limitele optime. Acest lucru se realizează prin menţinerea unui echilibru între caloriile introduse în corp şi caloriile cheltuite prin activitate.
• Abţinere de la fumat şi alcool. Fumul de ţigară este unul dintre cele mai teribile plăgi pentru omenire. Renunţaţi fără întârziere şi cu totul la obiceiul fumatului şi pe cât posibil evitaţi inhalarea pasivă a fumului provenit de la alţi fumători. Evitaţi excesul de alcool sau chiar mai sigur, practicaţi abstinenţa totală.
Un lucru însă este sigur: viaţa şi sănătatea sunt mult prea preţioase ca neglijăm măsurile ce pot fi luate pentru a ne proteja de bolile canceroase. Cel mai înţelept este să nu aşteptăm până când boala ne surprinde. Dar chiar şi atunci când inevitabilul s-a produs, merită să luptăm pentru viaţă. Întotdeauna există speranţă!

Autor: dr. Valentin Nădăşan
Copyright: 2009 Editura Prisma
Ultima actualizare: 16.12.2009.

Bibliografie

WHO, Highlights on health in Romania 2005. http://www.euro.who.int/document/e88529.pdf accesat la data de 16.12.2009.
WHO, Ten facts about cancer. http://www.who.int/topics/cancer/en/index.html accesat la data de 16.12.2009.
WHO, Cancer prevention. http://www.who.int/cancer/prevention/en/index.html accesat la data de 16.12.2009.
WHO, Screening and early detection of cancer. http://www.who.int/cancer/detection/en/index.html accesat la data de 16.12.2009.
Ferlay J, Autier P, Boniol M, Heanue M, Colombet M, Boyle P. Estimates of the cancer incidence and mortality in Europe in 2006. Annals of Oncology doi:10.1093/annonc/mdl498 accesat la data de 16.12.2009.