Autentificare

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este considerată cea mai importantă problemă de sănătate publică din ţările dezvoltate. Hipertensiunea arterială evoluează de multe ori nebăgată în seamă, deşi este extrem de uşor de depistat. Dacă rămâne netratată, complicaţiile care apar sunt deseori fatale.

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială reprezintă presiunea sângelui din artere şi este notată sub forma a două cifre. Acestea se referă la valorile presiunii sângelui la începutul şi la sfârşitul contracţiei inimii. Presiunea sângelui creşte şi descreşte, adaptându-se necontenit la nevoile schimbătoare ale organismului. Tensiunea arterială creşte în cursul efortului fizic ca şi în cazul unor stări emoţionale intense (de ex la mânie).
Tensiunea arterială se poate măsura cu ajutorul unui aparat numit tensiometru şi se exprimă în milimetri coloană de mercur (mmHg). Prima cifră, cea mai mare, este tensiunea sistolică iar a doua, mai mică, este tensiunea diastolică.

Valori de referinţă

Societatea Europeană de Hipertensiune (ESH) şi Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) au elaborat împreună un ghid specific pentru populaţia europeană. Valorile de referinţă pentru tensiunea arterială conform opiniei experţilor europeni au fost publicate în 2003 şi republicate în 2007 astfel:

Categoria Sistolică (mmHg) Diastolică (mmHg)
Optimă <120  şi <80
Normală 120-129 şi/sau 80-84
Normal înaltă  130-139 şi/sau 85-89
Hipertensiune grad 1 140-159 şi/sau 90-99
Hipertensiune grad 2 160-179 şi/sau 100-109
Hipertensiune grad 3 ≥ 180 şi/sau ≥ 110

Persoanele care au valori ale tensiunii sistolice ≥ 140 dar prezintă valori ale tensiunii diastolice <90 sunt încadrate în categoria hipertensiunii sistolice izolate.
Persoanele cu valori normale şi normal-înalte ale tensiunii sistolice şi diastolice au fost grupate într-o categorie specială şi anume a prehipertensivilor. Aceste persoane sunt sfătuite să introducă în stilul lor de viaţă măsurile igieno-dietetice pentru ameliorarea tensiunii arteriale.

Hipertensiunea de halat alb şi hipertensiunea mascată

Hipertensiunea de halat alb este un fenomen curios. Anumite persoane înregistrează valori crescute ale tensiunii arteriale numai atunci când se prezintă pentru consultaţie la cabinetul medical. Dacă măsurătoarea se face în condiţii obişnuite, acasă, valorile sunt normale. Acest tip particular de hipertensiune se numeşte hipertensiune de halat alb dar nu se consideră de fapt o boală hipertensivă adevărată. Explicaţia constă în efectul stresor al consultaţiei asupra unor persoane cu reactivitate emoţională mai ridicată. Hipertensiunea de halat alb mai este cunoscută şi sub numele de hipertensiune arterială izolată de cabinet.
A fost observat şi fenomenul invers şi anume, subiecţi cu tensiunea arterială de cabinet normală (<140/90 mmHg) care pot avea valori crescute ale tensiunii arteriale la domiciliu. Acest tip particular de hipertensiune a fost numit „hipertensiune mascată“ sau „hipertensiune ambulatorie izolată”.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Cu privire la cauzele hipertensiunii arteriale, medicina modernă trebuie să-şi recunoască încă limitele, deoarece în 90-95% din cazuri, nu se pot stabili cauzele exacte. Cert este că mediul, mai exact stilul de viaţă, joacă un rol important.

Între factorii incriminaţi care contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale sunt incluşi: consumul de excesiv de sare, obezitatea, consumul de alcool, profesia, domiciliul în mediu urban şi mai nou privarea de somn.

  • Stresul urban. Hipertensiunea este o boală mult mai frecventă la locuitorii din oraşe decât la cei care locuiesc la ţară. Deasemenea, boala hipertensivă este mai frecventă în societăţile sau ţările care trec prin situaţii de instabilitate, prin frământări sociale, războaie. Toate aceste date atrag atenţia asupra rolului stresului psihic şi sistemului nervos în producerea bolii hipertensive.
  • Excesul de sare. Consumul exagerat de sare este considerat un factor de risc însemnat în apariţia bolii hipertensive. La circa 60 la sută dintre bolnavii cu tensiune arterială mărită s-a observat o sensibilitate deosebită la sodiu.
  • Deficitul de calciu. În ţările unde apa de băut are duritate scăzută boala hipertensivă este mai des întâlnită. Studiile evidenţiază că la populaţiile care au un aport scăzut de calciu alimentar, au valori ale tensiunii arteriale mai mari.
  • Greutatea corporală. Greutatea corporală are o influenţă marcată asupra tensiunii arteriale. Hipertensiunea însoţeşte aproape ca o umbră obezitatea. Creşterea în greutate este însoţită de o frecvenţă crescută a hipertensiunii arteriale.
  • Consumul de alcool. Abuzul de băuturi alcoolice favorizează apariţia hipertensiunii arteriale. Aproape jumătate dintre alcoolici au tensiunea arterială crescută. Efectul cel mai intens îl are berea urmată de vin şi de băuturile tari.

Complicaţiile hipertensiunii

Boala hipertensivă netratată duce la moarte prematură. Principalele organe afectate sunt inima, creierul şi rinichii. La aceste organe apar de regulă aşa numitele complicaţii grave ale bolii hipertensive: angina pectorală, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi insuficienţa renală.

Tratamentul igieno-dietetic

Măsurile nemedicamentoase sunt indicate practic la toţi pacienţii. Aceste măsuri includ: reducerea stresului, regimul alimentar adecvat, activitatea fizică aerobică regulată, scăderea greutăţii corporale.
Aportul de sare trebuie limitat la 5 grame/zi. La majoritatea pacienţilor reducerea cantităţii de sare din alimentaţie favorizează scăderea valorilor tensiunii arteriale. Limitarea cantităţii de sare din alimentaţie este benefică şi datorită faptului că permite reducerea dozelor de medicamente necesare pentru acelaşi efect asupra tensiunii. Această restricţie de sare se realizează uşor prin eliminarea adaosului de sare în mâncarea preparată normal. Pentru limitarea sodiul e bine de ştiut că acesta este prezent în concentraţie mare în alimentele semipreparate şi conservate.
Există multe studii care au arătat că un aport mărit de potasiu duce la scăderea valorilor tensiunii arteriale. Potasiul se găseşte cu precădere în alimentele vegetale. Surse însemnate de potasiu sunt: soia, cartofii, spanacul, porumbul, merele, strugurii, roşiile etc. Consumaţi deci din abundenţă legume şi fructe.
Evitarea excesului de calorii este o măsură care se aplică celor care au greutate corporală peste normal. Reducerea greutăţii cu cca. 5 kg în aproximativ 6 luni, duce la scăderea tensiunii arteriale cu 2,5 mmHg.
Deşi limitarea grăsimilor din dietă nu are un efect direct de scădere a tensiunii arteriale, această măsură, în special reducerea aportului de grăsimi saturate, este foarte importantă pentru prevenirea complicaţiilor cardiovasculare ale hipertensiunii arteriale.
Tratamentul hipertensiunii presupune renunţarea la fumat şi la consumul de alcool. Având în vedere că folosirea cafelei măreşte temporar valorile tensiunii, este înţelept să se evite şi acest drog atât obişnuit.
Pe lângă măsurile alimentare, o parte importantă a tratamentului este introducerea în programul zilnic a unor activităţi fizice adaptate.Se recomandă plimbări zilnice care presupun un efort de intensitate moderată. Eforturile intense care presupun încordarea puternică a muşchilor trebuie evitate.
Modul de reacţie la stresul emoţional este un factor important în apariţia şi evoluţia bolii hipertensive. Din acest motiv este recomandată aplicarea strategiillor de reducere a acelor factori stresori care produc disconfort puternic şi afectează echilibrul mental şi spiritual. Se pot introduce în rutina zilnică diverse tehnici simple de relaxare.

Tratamentul medicamentos

Medicaţia trebuie utilizată raţional. Ea trebuie instituită numai la indicaţia medicului şi va fi condusă sub supravegherea lui prin controale periodice.

Bibliografie

Harrison, Principiile medicinei interne, ed. a II-a Teora, 2003
Jones D. W., Delivering the Promise: Progress, Challenges, Opportunities, Hypertension. 2008;51:1399-1402; 01.06.2008.
Mancia G, De Backer G, Dominiczak A et al. Ghidul pentru managementul hipertensiunii
arteriale 2007. Grupul de lucru pentru managementul hipertensiunii arteriale al Societăţii
Europene de Hipertensiune (ESH) şi al Societăţii Europene de Cardiologie (ESC). Revista Română de Cardiologie Vol. XXII, Nr. 3, 2007, p 225-319.
 

Autor: dr. Valentin Nădăşan
Ultima actualizare: 16.12.2009.

Copyright 2012 Editura Prisma Târgu Mureş