Importanţă şi răspândire

Obezitatea este una dintre cele mai însemnate probleme de sănătate publică din lume, cele mai afectate ţări fiind cele dezvoltate. Conform statisticilor OMS, în multe ţări europene prevalenţa obezităţii s-a triplat în ultimele trei decenii. Statisticile arată că dintre locuitorii ţărilor europene mai mult de jumătate sunt supraponderali iar o treime suferă de obezitate. Numărul supraponderalilor din regiunea europeană a OMS se apropie de 400 de milioane iar cel al obezilor este estimat la 130 de milioane. Obezitatea este responsabilă pentru 2-8% din totalul cheltuielilor de sănătate şi pentru 10-13% din numărul total de decese din Europa. Obezitatea la copii este mai mult decât alarmantă, fiind etichetată de oficialităţi ca o situaţie de criză acută pentru sănătatea publică.
La români obezitatea era prezentă în procent de 19,6% în 1961, ajungând în 1986 la un procent de 23% în mediul rural şi de 25% în mediul urban.
Contrar percepţiei încă relativ populare în rândurile populaţiei din anumite medii sociale, obezitatea nu este o marcă a unei sănătăţi înfloritoare ci dimpotrivă, o boală însoţită de riscuri multiple şi grave. Obezitatea determină creşterea riscului de diabet zaharat, hipertensiune, boli cardiace, boli ale veziculei biliare şi chiar a riscului unor boli canceroase.

Definiţia obezităţii

Prin obezitate se înţelege, mai exact, creşterea excesivă a masei ţesutului adipos (gras), manifestată prin creşterea greutăţii corporale cu mai mult de 20% din greutatea normală. Valorile greutăţii cuprinse între limita superioară a greutăţii ideale şi limita inferioară a obezităţii, sunt considerate ca stare supraponderală sau exces ponderal.

Evaluarea obezităţii

Pe cât de simplă este măsurarea greutăţii (masei) corporale, pe atât de dificilă, complexă şi uneori aproximativă este determinarea masei de ţesut gras în exces. Măsurătorile directe ale ţesutului adipos sunt laborioase şi costisitoare. Tehnica de absorbţie duală a razelor X constituie cea mai bună metodă de evaluare a ţesutului adipos total al organismului, din păcate însă este destul de scumpă.

Cea mai simplă metodă de evaluare a excesului ponderal este cântărirea şi compararea valorilor măsurate cu normele pentru greutatea corporală ideală. Pentru calcularea aproximativă a greutăţii ideale a unei persoane se poate folosi formula sau indexul lui Broca.

Greutatea (kg) = Înălţimea (cm)-100

Măsurarea greutăţii corpului nu poate face preciza dacă excedentul ponderal se datorează ţesutului gras, ţesutului muscular sau eventual unei retenţii de apă. Determinarea masei de ţesut gras în sine este foarte dificilă.

Metode de estimare a ţesutului adipos al organismului şi a distribuţiei sale