Leptospiroza

  • Posted on: 23 January 2016
  • By: admin

Este o boală infecţioasă acută cauzată de microorganismele numite leptospire. Boala poate afecta atât omul cât şi animalele. Boala se caracterizează de obicei prin febră, frisoane, mialgii, vărsături, icter (îngălbenirea pielii şi mucoaselor), diaree etc. Netratată, boala poate produce leziuni la nivelul ficatului, rinichilor şi sistemului nervos central fiind adeseori letală. Simptomele leptospirozei pot fi confundate cu ale altor boli. Diagnosticul se confirmă prin examinări de laborator din sângele sau urina pacientului.

Cum se transmite

Leptospirele supravieţuiesc mai bine în solul umed şi apa caldă (25-30°C) fiind microorganisme hidrofile. Leptospirele au fost depistate la vite, porci, cai, câini, rozătorare şi alte animale sălbatice. Un studiu efectuat în Republica Moldova arată că aprox. 4% dintre rozătoare sunt infectate cu leptospire. Transmiterea leptospirelor de la animalele infectate la om are loc de regulă prin intermediul apei contaminate cu dejecţiile animalelor bolnave (urina), în timpul scăldatului, pescuitului, folosirii apei din bazinele de suprafaţă. O altă cale de infectare este contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de leptospire, la îngrijirea, sacrificarea animalelor. Această cale de transmitere se întâlneşte mai des la abatoare sau la persoane cu ocupaţii care presupune un contact frecvent cu animale. Infecţia poate fi transmisă şi pe cale alimentară, prin intermediul produselor contaminate de rozătoarele bolnave sau al produselor animaliere contaminate. Nu se cunosc cazuri de transmitere a leptospirelor de la om la om.

Cum se manifestă

Perioada de incubaţie variază între două zile şi patru săptămâni. Debutul bolii este cel mai des acut, uneori chiar brutal cu frisoane, febră, dureri intense la nivelul muşchilor, greţuri şi vărsături etc. Boala poate evolua în două etape, ea putând reveni după o ameliorare temporară. A doua fază a bolii în care apar complicaţiile renale şi hepatice este cunoscută şi sub numele de boala Weil.

Tratamentul

Leptospiroza necesită tratament cu antibiotice, cum ar fi de exemplu doxiciclina sau penicilina. Antibioterapia trebuie instituită cât mai precoce în cursul bolii, . Administrarea intravenoasă a antibioticelor poate fi necesară pentru persoanele cu simptome severe. Internarea este obligatorie.

Categorii cu risc

Leptospiroza este mai frecvent întâlnită în ţinuturile tropicale şi constituie un risc profesional pentru persoanele care lucrează în zootehnie (fermieri, pescari, veterinari etc.). De asemenea, riscul de infecţie cu leptospire este prezent la persoanele care campează în zone cu apă contaminată. Infectarea are loc dacă se face baie sau se consumă apă contamintă.

Cum se poate preveni

Riscul de contractare a infecţiei cu leptospire poate fi mult redus prin:

  • evitarea apelor posibil contaminate cu urină de animale, evitarea scăldatului şi a consumului de apă din râurile sau lacurile contaminate.

  • respectarea regulilor de igienă personală şi a alimentelor (spălatul pe mâini cu săpun, consumul de apă din surse sigure, păstrarea alimentelor în condiţii igienice etc.).

  • purtarea de către personalul care lucrează în domeniile cu risc a echipamentui de protecţie adecvat.

  • uneori este recomandată chimioprofilaxia constând în administrarea de antibiotice (doxicicliniă) la persoanele cu risc crescut de leptospiroză.

Autor: dr. Valentin Nădăşan
Data publicării: 16.12.2009.
Ultima actualizare: 23.01.2016.

Bibliografie

Leptospirosis, CDC, http://www.cdc.gov accesat la data de 16.12.2009.
Leptospiroza, Centrul de promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate "Sănătatea", http://www.sanatatea.com accesat la data de 18.09.2007
Leptospiroza, Wikipedia, enciclopedia liberă, http://ro.wikipedia.org, accesat la data de 18.09.2007.