Migrena

  • Posted on: 23 January 2016
  • By: admin

Migrena este o tulburare foarte frecventă. Ea apare la aproximativ 11 din 100 de indivizi. Durerile migrenoase tind debuteze la persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 şi 46. Totuşi, uneori migrenele apar mai târziu în viaţă. Migrenele apar mai frecvent la femei decât la bărbaţi şi pot să aibă un caracter ereditar.

Ce este migrena?

Dr. Joel Saper, specialist nord-american în probleme de migrenă consideră că "Nu există nici o suferinţă de aşa mare amploare care să fie atât de învăluită în mit, dezinformare şi atât de eronat tratată cum este migrena." Migrena, în înţelesul pe care i l-a dat Galen, se referea la o durere de cap intensă care afectează o jumătate a capului. Se pare totuşi că în mai puţin de 60% din cazurile de migrenă au această localizare aparte. Unii consideră că migrena este similară cefaleei, fiind o variantă a acesteia. Alţii consideră dimpotrivă că în timp ce durerea de cap este un simptom, migrena este o adevărată boală.

Caracteristicile migrenei

Migrenele tipice se caracterizează prin următoarele trăsături:

  • Durerea este de intensitate moderată sau extremă şi interferează cu desfăşurarea normală a activităţilor uzuale.
  • Durerea este localizată pe o parte a capului (în 60% din cazuri) sau pe ambele (în restul de 40% din cazuri).
  • Caracterul durerii este pulsatil.
  • Durerea este însoţită de greţuri sau vărsături.
  • Durerea este acompaniată de sensibilitate la lumină şi zgomote.

Tipuri de migrenă

În funcţie de prezenţa sau absenţa unor semne prevestitoare ce se manifestă înainte de declanşarea crizei propriu-zise, se vorbeşte despre migrena cu aură şi migrena fără aură. Intensitatea durerii poate să varieze de la o persoană la alta, ca şi durata şi frecvenţa cu care apare.

Migrena cu aură. Migrena cu aură numită şi migrenă clasică, se manifestă cu dureri intense localizate lateral, pe una din jumătăţile capului şi instalarea ei este precedată de anumite fenomene prevestitoare numite aură migrenoasă. Aura poate să constea din tulburări de vedere (pete negre, puncte luminoase, senzaţie de amorţeală sau furnicături etc). Durata unei crize migrenoase este de mai multe ore sau chiar zile dacă nu este întreruptă prin tratament.

Migrena fără aură. Migrena fără aură, este mai frecventă decât cea cu aură, fapt pentru care mai este numită şi comună, adică obişnuită. Caracteristic ei este că nu este precedată de aură sau fenomenele respective se manifestă concomitent cu criza dureroasă. Intensitatea durerii poate fi la fel de mare, durata este de mai multe ore şi de asemenea poate fi însoţită de greaţă, mai rar de vărsături.

Alte manifestări însoţitoare. Independent de prezenţa aurei, migrenele pot fi precedate, însoţite sau urmate de manifestări cum ar fi: stări de agitaţie, nervozitate, euforie sau deprimare, sete sau foame neobişnuită, ameţeli etc.

Migrena la copii

Migrena apare de obicei încă din copilărie, în adolescenţă sau la tineri. Se apreciază că între 4 şi 10% dintre copii suferă de migrene. Deşi durata crizelor este de regulă mai scurtă – între 1 şi 3 ore, ele pot să afecteze performanţele la învăţătură şi pot fi cauza unor absenţe de la ore. Migrenele la copii pot fi însoţite ca şi la adulţi de greţuri, vărsături, stări de ameţeală, sensibilitate la lumină deşi aura tipică apare mai rar. Aura se poate exprima prin somnolenţă, neastâmpăr, dorinţa de a ingera diverse alimente sau dulciuri etc. Crizele migrenoase au tendinţa de a deveni mai rare şi mai puţin intense pe măsură ce copilul creşte.

Cefaleea simplă

Migrena se poate confunda de multe ori cu aşa numita cefalee de tensiune, adică durerea de cap obişnuită, uneori fiind chiar imposibil de diferenţiat. Şi aceasta poate să înceapă încă din adolescenţă şi poate fi de intensitate foarte mare. Caracterul durerii este însă de obicei diferit, fiind descris mai degrabă ca o presiune puternică şi cuprinde întregul cap. În mod tipic, apare spre sfârşitul zilei sau deseori în legătură cu stresul.

Cauze, factori declanşatori, factori de risc

Investigaţiile făcute în timpul crizei pe subiecţi cu migrenă au pus în evidenţă modificări neurologice, neuro-hormonale şi biochimice dintre cele mai complexe. În ciuda interesului crescut pentru elucidarea cauzelor migrenei, nu s-a putut ajunge încă la o concluzie finală, clară şi sigură. Dacă nu sunt elucidate cauzele, se cunosc în schimb mulţi factori declanşatori a căror natură este foarte diversă, începând cu schimbările de fus orar sau altitudine şi terminând cu administrarea unor medicamente.

Migrena hormonală. Migrena poate fi declanşată de anumite dereglări hormonale. Aproximativ 60% dintre femeile migrenoase, acuză apariţia crizelor cu puţin timp înainte sau în timpul ciclului menstrual. Legătura dintre fluctaţiile hormonale şi migrene este evidenţiată şi în perioada de sarcină şi la menopauză. De asemenea, migrenele pot fi declanşate de administrarea contraceptivelor hormonale sau de tratamentul hormonal de substituţie.

Factori alimentari. Au fost raportate o serie întreagă de articole alimentare sau ingrediente care pot declanşa crize migrenoase la anumite persoane. Cel mai des incriminate alimente sunt: brânzeturile maturate, ciocolata, murăturile, alimentele marinate, conservele de orice fel şi anumite semipreparate. Aditivii alimentari - îndulcitori artificiali, conservanţi sau amelioratori - cum ar fi aspartamul şi glutamatul, şi chiar anumite condimente, par să contribuie la declanşarea acceselor migrenoase. Se ştie de asemenea, că migrena poate fi declanşată de consumul de băuturi alcoolice, în special de bere şi vin roşu, dar şi de cafea şi de băuturile cu cafeină. În fine, dar deloc lipsit de importanţă, migrenele pot fi declanşate şi de servirea cu întârziere sau neservirea meselor la orele obişnuite.

Factori meteorologici. Unul dintre factorii declanşatori nemodificabili este şi vremea. În unele ţări cum este Germania, există un serviciu telefonic special la care persoanele meteorosensibile pot apela pentru prognoza meteo. Studii făcute în această privinţă au arătat că migrena este frecvent declanşată de scăderile de presiune atmosferică, de fronturile de aer cald, de căldura mare şi umiditatea crescută precum şi de ploaie.

Factori fizici şi senzoriali. Alţi factori declanşatori pot fi din categoria stimulilor fizici sau senzoriali: efortul fizic intens, oboseala extremă dar şi somnul excesiv, luminile puternice, lumina solară, mirosurile neobişnuite, parfumurile sau mirosurile neplăcute cum ar fi acetona, diluantul sau diverse vopsele, şi desigur fumul, în special fumul de ţigară.

Factori de risc. S-au evidenţiat şi câţiva factori de risc. Astfel, migrena apare mai des la persoane cu păriniţi migrenoşi şi la tineri. Băieţii şi fetele înainte de pubertate, sunt afectaţi în aceeaşi măsură dar ulterior, migrena apare mai des la sexul feminin.

Complicaţii

Medicamentele administrate pentru calmarea durerilor migrenoase pot avea consecinţe secundare serioase cum ar fi dureri gastrice, gastrită, ulcer grastric, sângerări etc. În plus, se poate întâmpla ca eforturile de a combate migrena să conducă într-un cerc vicios. Administrarea neraţională a medicaţiei pentru stoparea migrenei poate deveni ea însăşi cauza declanşării de noi crize migrenoase.

Prevenirea migrenei

Pe lângă odihna adecvată, un program cât mai regulat şi mai echilibrat de viaţă, mulţi pacienţi şi specialişti sunt de părere că unul dintre cele mai folositoare instrumente pentru prevenirea migrenelor este ţinerea unui jurnal. Notaţi fiecare episod migrenos, ora la care s-a declanşat, durata crizei, factorii declanşatori suspectaţi şi eventualele măsuri care au contribuit la ameliorarea durerilor. După o perioadă veţi putea stabili lista personală a factorilor declanşatori şi astfel veţi fi mai bine pregătit să-i evitaţi.

Evitaţi alimentele-problemă. Identificaţi alimentele, mirosurile, ceilalţi factori declanşatori care pot să precipite crizele migrenoase. Evitaţi alimentele care ştiţi că vă crează probleme. Evitaţi mirosurile, băuturile care “vă dau dureri de cap”.

Faceţi exerciţiu fizic. Stabiliţi-vă un program regulat de exerciţii fizice aerobice şi de relaxare musculară. Ideal este să faceţi mişcare, zilnic aproximativ o jumătate de oră. Exerciţiul fizic are un efect benefic asupra sistemului nervos şi asupra întregului aparat cardiovascular. Totuşi, nu începeţi brusc cu exerciţii fizice intense. Efortul trebuie făcut treptat, începând fiecare şedinţă cu câteva minute de încălzire.

Remedii naturale. Dintre remediile simple confirmate de unele studii şi recomandate de unii medici merită încercată odihna într-o cameră semiobscură şi aplicarea unei comprese reci la nivelul capului. Masajul poate fi şi el de ajutor pentru ameliorarea durerilor de cap, în special atunci când acestea sunt însoţite de o contractură a musculaturii spatelui şi gâtului.

Tratamentul medicamentos

În practica medicală se folosesc o serie de produse farmaceutice, cu utilitate mai mică sau mai mare. Pentru combaterea crizei se folosesc: antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofen, aspirină sau combinaţii ale acestora), sumatriptanul şi preparatele similare (care imită acţiunea serotoninei, un mediator chimic de la nivelul creierului) sau ergotamina şi derivaţii ei. Pentru atenuarea greţurilor se recurge la metoclopramid. Pentru prevenirea crizelor s-a încercat administrarea de: antiiflamatoare nesteroide, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu (verapamil), antidepresive, antiepileptice, antihistaminice. În toate cazurile se vor lua precauţiile de rigoare pentru evitarea sau minimalizarea efectelor secundare nedorite.

Plante medicinale

Ca plante cu acţiune specifică în combaterea cefaleei şi a migrenelor sunt amintite arborele templier (Ginkgo biloba), cornul secarei (preparat farmaceutic Ergoceps) şi o specie particulară de margarete (Crhysantemum parthenium sau Tanacetum parthenium). Dintre plantele medicinale uzuale cu posibile efecte benefice puteţi încerca levănţica, salcia şi menta. Există studii care confirmă practica efectuării unor frecţii la nivelul tâmplelor cu ulei volatil de mentă, aceasta putând duce la ameliorarea mult aşteptată pentru durerile de cap.

Atenţie!

Durerea de cap este un simptom mai mult decât frecvent, cu forme de manifestare de multe ori similare migrenelor. Dacă trăsăturile migrenei nu sunt tipice, medicul va fi nevoit să facă investigaţii suplimentare, uneori complicate sau costisitoare pentru clarificarea diagnosticului. În majoritatea cazurilor cefaleea nu este periculoasă, nu pune viaţa în pericol. Totuşi, există cazuri mai rare când ea este semnul unor tumori intracraniene sau a unui atac vascular cerebral, fapt care impune o abordare riguroasă şi responsabilă

Autor: dr. Valentin Nădăşan
Ultima actualizare: 16.12.2009.

Bibliografie

Wilson JF. In the clinic: migraine. Ann Intern Med. 2007;147(9):ITC11-1-ITC11-16.
Ebell MH. Diagnosis of migraine headache. Am Fam Physician. 2006;74(12):2087-2088.
Lipton RB, Bigal ME, Steiner TJ, Silberstein SD, Olesen J. Classification of primary headaches. Neurology. 2004;63(3):427-435.