Observaţii pe marginea unui interviu despre vaccinuri

  • Posted on: 26 September 2016
  • By: admin

Titlul interviului: “Vaccinarea – necesitate sau abuz? Interviul meu cu prof. dr. Pavel Chirilă”
Interviul a fost realizat de Cristela Georgescu şi este disponibil online la foarte multe adrese. Textul întrebărilor şi răspunsurilor pe care le citez şi comentez mai jos au fost preluate integral (inclusiv greşelile de ortografie), de aici.

Câteva precizări

1. Problema vaccinării a revenit recent în atenţia opiniei publice din România din cauza apariţiei la ştiri a cazurilor de copii decedaţi în urma unor complicaţii ale rujeolei. Subiectul a fost abordat în diverse emisiuni şi pe reţelele de socializare. 
Interviul de mai jos este destul de vechi. Comentariile mele sunt şi ele relativ vechi. Iniţial am simţit nevoia să clarific anumite afirmaţii eronate sau distorsiuni din interviu. Pe măsură ce am redactat comentariile, motivaţia de a-l publica a scăzut şi la un moment dat, am abandonat proiectul din lipsa timpului necesar finalizării lui în condiţii rezonabile. Decizia actuala de a publica aceste observaţii mai vechi vine ca urmare a solicitării unor prieteni de pe Facebook.

2. Observaţiile nu trebuie considerate nimic altceva decât nişte simple observaţii, reacţii punctuale, mai mult sau mai puţin argumentate, mai mult sau mai puţin susţinute cu referinţe, la răspunsurile din interviu. Subiectul este extrem de vast. În nici un caz nu am pretenţia de exhaustivitate.

3. Ca de fiecare dată, vă invit să citiţi având în vedere un sfat înţelept: Omnia autem probate, quod bonum est tenete. 
 

Întrebarea 1. Domnule doctor, care este la ora actuala in Romania schema de vaccinare pentru un copil?

Prof. dr. Pavel Chirilă:  Până la 3 ani, schema de vaccinare propusă de Ministerul Sănătăţii, cuprinde 26 de vaccinuri (incluzând şi rapelurile); chiar dacă nu sunt 26 de inoculări se ajunge la aceasta cifră datorită polivaccinurilor (De ex: Infarix conţine 6 tulpini).

 

Observaţii la primul răspuns:

Actualmente, conform calendarului de vaccinare aprobat de ministerul sănătăţii în anul 2011, copiii primesc până la 12 luni 5 vaccinuri care includ un număr de 10 tulpini microbiene. Dacă se numără şi rapelurile (administrarea repetată a unora dintre vaccinuri), se ajunge la cifra de 27 (deci 1 vaccin în plus peste numărul menţionat de prof. Chirilă). Dacă luăm în considerare doar tulpinile diferite, indiferent de numărul de repeteţii, numărul total este de 10. (Pentru detalii, vezi tabelul 1).

Tabel 1: Calendarul de vaccinare 2011 - aprobat prin ordinul comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1591/1110 din 30 decembrie 2010, pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012

Vârsta recomandată

Vaccin

Comentarii

Nr. de tulpini

Cumulat

Primele 24 de ore 2 - 7 zile

Hep B, BCG

În maternitate

2

2

2 luni

DTPa-VPI-Hib, Hep B,

Simultan

6

8

4 luni

DTPa-VPI-Hib

Simultan

5

13

6 luni

DTPa-VPI-Hib, Hep B,

Simultan

6

19

12 luni

DTPa-VPI-Hib, RRO

Simultan

8

27

4 ani

DTPa

 

3

30

7 ani (în cls. I-a)

RRO

Campanii şcolare

3

33

9 ani (în cls. a III-a)

VPI

Campanii şcolare

1

34

14 ani (în cls. a VIII-a)

dT

Campanii şcolare

2

36

Abrevieri:

DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

VPI = vaccin polio inactivat

Hep B = vaccin hepatitic B

DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B

RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin

dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulţi

Îngrijorarea cu privire la expunerea simultană la un număr mare de antigene (substanţele străine din microbi, respectiv din vaccinuri care declanşează răspunsul sistemului imunitar) este lipsită de temei. În realitate, din primele momente după naştere când intră în contact cu lumea exterioară, copiii sunt expuşi la un număr foarte mare de microbi, în special prin alimentaţie dar şi prin infecţiile obişnuite. De exemplu, în cursul unei viroze respiratorii copilul este expus la 4-10 feluri de antigene iar în cazul unei faringite streptococice, la 25-50 de tipuri de antigene. Numărul de antigene la care este expus copilul prin vaccinare este extrem de redus în comparaţie cu expunerea naturală. Studiile medicale au arătat că administrarea simultană a unor vaccinuri nu are efecte nedorite asupra sistemului imunitar al copilului normal. Pe lângă faptul că vaccinurile combinate oferă imunitate multiplă faţă de infecţiile respective, ele sunt preferabile şi pentru a evita traumatizarea repetată a copilului. (CDC, Some Common Misconceptions about vaccination and how to respond to them.)

 

Întrebarea 2. Ce inseamna schema obligatorie si cate vaccinuri cuprinde ea? Dar cea optionala?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Noţiunea de obligatoriu şi opţional este falsă. Nici o vaccinare în Europa nu este obligatorie. Zic medicii de familie că este obligatorie, dar, legal, nu este. Reglementarea românească prevede obligativitatea medicului de a vaccina copilul dacă părinţii cer lucrul acesta şi dacă nu există contraindicaţii.

 

Observaţii la al doilea răspuns:

În ce priveşte legislaţia din România, articolul 38 din Legea nr. 95 din 14.04.2006 prevede obligativitatea supunerii la măsurile de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile pentru fiecare cetăţean sau persoană aflată pe teritoriul României, astfel: „Cetăţenii români şi orice altă persoană aflată pe teritoriul României, precum şi unităţile şi agenţii economici au obligaţia să se supună măsurilor de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile, să respecte întocmai normele de igienă şi sănătate publică, să ofere informaţiile solicitate şi să aplice măsurile stabilite privind instituirea condiţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru promovarea sănătăţii individului şi a populaţiei.” 
În mod specific, articolul 34, din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 stabileşte următoarele: „Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru persoane juridice următoarele fapte: r) nerespectarea instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii privind imunizările obligatorii, măsurile de luptă în focar, izolarea bolnavilor cu boli transmisibile şi eliberarea avizului epidemiologic.”
Situaţia privind vaccinurile obligatorii în ţările europene este de asemenea cu totul diferită decât cea prezentată în interviu. Într-un raport redactat de experţi din 28 de ţări europene (Report on First survey of Immunisation Programs in Europe, 2007) pot fi găsite următoarele informaţii: 

Tabel 2. Vaccinuri obligatorii în diverse ţări europene

Ţara Vaccinuri obligatorii
Belgia Polio
Bulgaria Vaccinurile copilăriei *
Republica Cehă  Vaccinurile copilăriei *
Franţa BCG, D, T, IPV
Ungaria BCG, Hib, D, TaP, IPV, MMR, HepB
Italia D, T, IPV, Hep B
Lituania BCG, D, T, P, IPV, MMR, Hib, HepB, TBE, adulţi- Td
Polonia BCG, HepB, D, T, P, IPV sau OPV, MMR
Slovacia DTP, IPV, Hib, HepB, MMR, BCG, Td
Slovenia DtaP, IPV, Hib, HepB, MMR, BCG 
  * Vaccinurile copilăriei includ de regulă vacinurile: antidifteric, antitetanic, antipertussis, antipoliomielitic, antirujeolic, vaccinul împotriva oreionului, vaccinul antirubeolic, vaccinul împotriva Haemophilus influenzae b, cel împotriva virusului hepatitei B şi vaccinul BCG.

Sursa: Report on First survey of Immunisation Programs in Europe, 2007 (detalii aici)

Este important să atrag atenţia asupra faptului că intervievatul nu menţionează un fapt esenţial cu privire la acele ţări în care vaccinarea nu este obligatorie, şi anume, că în multe ţări europene nu s-a recurs la impunerea prin lege a vaccinării pentru simplul fapt că nu a fost nevoie de o astfel de măsură coercitivă, reuşindu-se atingerea unor rate înalte de vaccinare prin alte strategii de sănătate publică. În această categorie de ţări se încadrează Suedia, Norvegia, Danemarca şi Olanda. (Referinţa aici

 

Întrebarea 3. De cand si cum s-a ajuns la un numar atat de mare de vaccinuri?

Prof. dr. Pavel Chirilă: În urmă cu 30-40 de ani exista o schemă minimală de vaccinuri. Pe măsură ce laboratoarele au preparat noi vaccinuri, medicii (la indicaţia Ministerului Sănătăţii) le-au prezentat ca „benefice”, „necesare” şi „obligatorii”.

Observaţii la al treilea răspuns:

Creşterea în timp a numărului de vaccinuri nu poate fi considerată în sine însăşi nici bună, nici rea. Baza pe care ar trebui judecat caracterul benefic sau nefast al creşterii numărului de vaccinuri ar trebui să fie urmările observate după introducerea vaccinurilor. Dacă vaccinurile au condus la reducerea numărului de epidemii, a numărului de îmbolnăviri, a numărului de complicaţii, atunci ar trebui considerate benefice. Şi asta fără ghilimele. Ghilimelele nu ţin loc de argumente, de dovezi. De fapt, creşterea numărului de vaccinuri a fost consecinţa firească a progreselor făcute în imunologie. De fiecare dată când a fost descoperit un nou vaccin eficient, a fost numai normal să fie introdus în uz, spre beneficiul societăţii. Odată cu creşterea numărului de vaccinări s-a simţit nevoie găsirii unei soluţii pentru reducerea la minim a momentelor cu potenţial traumatizant la copii şi aşa s-a ajuns la practica vaccinurilor combinate care permite administrarea unui număr mare de vaccinuri într-un număr minim de ocazii.

Întrebarea 4. Cand, cine si cum au fost facute aceste scheme? Care sunt legile care le reglementeaza? Cum pot fi ele modificate?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Ministerul Sănătăţii şi organismele afiliate (epidemiologie, comisii superioare de vaccinologie, programe de prevenţie, etc.) sunt cei care prezintă şi recomandă vaccinurile medicilor de familie. Legea este bună: vaccinările nu sunt obligatorii (în baza Cartei drepturilor omului, în baza Cartei drepturilor pacientului, a dreptului la liberă decizie, etc).

Observaţii la al patrulea răspuns:

Cele mai importante legi care reglementează administrarea vaccinurilor în România au fost menţionate mai sus. Carta drepturilor omului nu poate fi invocată pentru a absolutiza drepturile individului în dauna societăţii. Nici drepturile pacientului nu trebuie interpretate făcându-se abstracţie de drepturile celorlalţi membrii ai societăţii. De altfel, carta drepturilor pacienţilor, prin definiţie, se limitează strict la declararea drepturilor, nu şi a obligaţiilor pacientului. Exercitarea dreptului la liberă decizie este limitată de faptul că o persoană nevaccinată este mai susceptibilă la îmbolnăvire şi astfel devine o ameninţare pentru siguranţa celorlalţi membri ai societăţii. Un spirit civic autentic va ţine seamă nu numai de propriile interese ci şi de cele ale concetăţenilor. 
Aş insera în acest punct un caz deosebit de ilustrativ din SUA, ţară în care libertatea individului este considerată sacrosanctă. Într-un caz istoric de la începutul secolului XX, Henning Jacobson din Massachusets, SUA, a refuzat vaccinarea antivariolică şi a fost amendat conform legislaţiei statale în vigoare. Jacobson a protestat afirmând că „o lege care impune vaccinarea obligatorie este nerezonabilă, arbitrară şi opresivă, şi, ca urmare, ostilă dreptului inerent al oricărui om liber de a purta de grijă propriului său corp şi propriei sale sănătăţi în modul în care el consideră că este cel mai bine, iar executarea unei astfel de legi împotriva cuiva care obiectează împotriva vaccinării, din indiferent ce motive, reprezintă un abuz asupra persoanei acestuia”. Mai mult, Jacobson a contestat decizia autorităţilor perseverând până la nivelul Curţii Supreme a SUA. După deliberări, aceasta a decis, că „ Libertatea asigurată de constituţia S.U.A. fiecărei persoane în limitele jurisdicţiei sale nu implică un drept absolut al fiecărei persoane de a fi tot timpul şi în toate circumstanţele pe deplin liber de constrângeri. Există multiple constrângeri la care fiecare persoană este în mod necesar supusă spre binele comun al societăţii.” Curtea Supermă a recunoscut dreptul statelor de a legifera vaccinarea obligatorie. (Jacobson v. Massachusetts - 197 U.S. 11 -1905. Detalii aici.)

Întrebarea 5. In Romania, fata de alte tari (de ex. Austria, unde planul de vaccinare are doar statut de recomandare) planul de vaccinare obligatorie este o conditie pentru a putea fi inscris la gradinita, scoala, activitati colective. De ce nu avem dreptul la optiune?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Decizia de a nu înscrie un copil la şcoală sau grădiniţă pentru că nu e vaccinat este un alt abuz, de data aceasta al directorilor de şcoală şi grădiniţă; în special ale celor de stat (pentru că salariaţii statului nu au libertatea de gândire şi decizie a celor privaţi). Nu există nici o reglementare a Ministerului Educaţiei sau a Ministerului Sănătaţii care să condiţioneze înscrierea la şcoală (drept elementar şi constituţional al oricărui cetăţean) de vaccinările făcute. În realitate avem dreptul la opţiune. Dacă s-ar merge în justiţie părinţii ar câştiga întotdeauna.

 

Observaţii la al cincilea răspuns:

Având în vedere că intervievatul contestă existenţa vreunei legi cu privire la obligativitatea imunizărilor, este firesc să considere că neînscrierea copiilor nevaccinaţi este un abuz. Totuşi, incriminarea directorilor de şcoli şi grădiniţe este încă o dovadă de lipsă de informare. Hotărârea Guvernului nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice publicată în Monitorul Oficial nr. 621 din 1 septembrie 2011 prevede: „Art. 55. Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte:  b) primirea în unităţile pentru protecţia, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor fără dovada efectuării imunizărilor profilactice obligatorii şi fără documentele medicale eliberate de medicul de familie care atestă starea de sănătate a copiilor şi tinerilor;” 
Cât despre garanţiile date părinţilor în ce priveşte câştigul proceselor intentate pe această temă de părinţi, acestea sunt lipsite de temei. 

Întrebarea 6. Care ar fi solutia ca totusi copilul sa urmeze un parcurs normal social, daca nu este vaccinat?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Societatea civilă are două soluţii: să reacţioneze şi să impună legea; să-şi înfiinţeze şcoli private care sânt dispuse să respecte legea copiilor.

Observaţii la al şaselea răspuns:

După cum reiese din comentariul la întrebarea anterioară, legea impune efectuarea imunizărilor iar această lege se aplică indiferent de statutul juridic, public sau privat, al unităţii de învăţământ.

Întrebarea 7. Care ar fi solutiile alternative vaccinurilor? Sunt aceste solutii recunoscute si acceptate?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Majoritatea copiilor se nasc sănătoşi. Părinţii şi corpul medical trebuie să depună eforturi maxime pentru ca oameni să nu-şi piardă sănătatea pe parcurs. Aceasta este adevărata profilaxie (nu cea cu substanţe farmacologic active). Dacă copilul are un stil de viaţă corect, adică alimentaţie cu proteine de calitate fără aditivi, cure de aer curat, somn bun eficient, evitarea marilor aglomeraţii, a aerului poluat, a încăperilor igrasioase, a antibioticelor şi altor medicamente immunosupresive, atunci imunitatea copilului rămâne constant bună şi nu e nevoie de medicamente sau vaccinuri. Remediile homeo şi fitoterapice nu sânt similare vacciurilor dar sânt eficiente în creşterea imunităţii prin alte mecanisme de acţiune. Faptul că nu sunt recunoascute şi acceptate de întreg corpul medical nu trebuie să ne demobilizeze; explicaţia este una singură: metodele nu sunt predate în facultatea de medicină şi sunt întotdeauna la concurenţă cu medicamentele chimice.

Observaţii la al şaptelea răspuns:

Evaluarea utilităţii unor măsuri profilactice şi terapeutice ar trebui făcută pe baza dovezilor experimentale solide, nicidecum pe baza unor  speculaţii. Afirmaţia cum că un copil care are un stil de viaţă corect nu ar avea nevoie de vaccinuri e mai degrabă un crez, decât un fapt care să poată fi dovedit ştiinţific. Relevanţa unor astfel de afirmaţii este limitată la eventualele comunităţi sau habitate ideale, în măsura în care aşa ceva există. Beneficiile unor remedii fitoterapeutice sunt dovedite în anumite boli, însă pretenţia că ar putea înlocui vaccinurile este iresponsabilă. Remediile homeopatice, conform studiilor ştiinţifice, sunt, în cel mai bun caz, la fel de eficiente ca orice preparat placebo. Lipsa de eficienţă şi de plauzibilitate ştiinţifică a unor proceduri sau substanţe utilizate în scop curativ sau preventiv sunt motive suficiente pentru nerecunoaşterea lor, nefiind nevoie de falsul argument al concurenţei dintre sistemul medical convenţional şi cel neconvenţional.

Întrebarea 8. Ce risca medical un parinte care refuza sa urmeze schema de vaccinare?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Pentru a vă răspunde la această întrebare vă dau un singur exemplu: România este cea mai vaccinată ţară contra tuberculozei şi de ani de zile este prima din coada Europei la incidenţa şi prevalenţa tuberculozei. Ţările nordice nu şi-au vacciant niciodată şi nu işi vaccinează populaţia împotiva tubercuozei. Şi nu au nici un caz de tuberculoză sau au o incidenţă foarte mică.

Observaţii la al optulea răspuns:

Tuberculoza şi vaccinul BCG reprezintă un caz special, care nu este încă suficient înţeles de către cercetători. Acest lucru nu este un secret. Se ştie că gradul de protecţie după vaccinare variază foarte mult, după unele estimări, între 0 şi 80%. Eficacitatea este influenţată de mai mulţi factori între care se numără susceptibilitatea genetică a populaţiei, factorii geografici, factorii economici şi sociali şi mulţi alţii. Datele prezentate în interviu sunt incomplete şi de natură să inducă în eroare. Din răspunsul dat de intervievat, cititorii ar putea rămâne cu impresia că efectul real al tuturor vaccinurilor este exact contrariul celui pentru care sunt administrate. O astfel de concluzie ar fi neintemeiată, pentru că nu am face decât să generalizăm pornind de la ceea ce de fapt ar putea fi o situatie de excepţie. În realitate, eficacitatea vaccinului împotriva tuberculozei nu are nici o relevanţă cu privire la eficienţa sau ineficienţa celorlalte vaccinuri. Fiecare vaccin trebuie judecat pe baza propriilor merite, adică pe baza efectelor pe care le are. În realitate, avem un număr extrem de mare de studii ştiinţifice care susţin eficienţa diferitelor tipuri de vaccinuri. Trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al omenirii oferă cazuri concludente. Cele mai edificatoare cazuri istorice sunt vaccinul antivariolic şi cel antipolio. Aceste două boli, variola şi poliomielita, sunt două dintre bolile contagioase cu urmări teribile împotriva cărora s-au înregistrat succese răsunătoare tocmai prin imunizare. (Pentru cei interesaţi să facă o incursiune istorică, Wikipedia poate fi un punct de plecare acceptabil).

Întrebarea 9. Ar trebui sa ne vaccinam pe sistemul preventie (pentru toate posibilele boli, afectiuni, riscuri) sau doar pentru acelea pentru care nu exista tratament?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Principiul vaccinării nu funcţionează la toate bolile infecţioase. Din păcate ceea ce se observă in vitro nu este identic cu ceea ce se petrece „in vivo”, de aceea sânt atât de multe insuccese ale vaccinurilor.

Observaţii la al nouălea răspuns:

Răspunsul la această întrebare ar fi fost potrivit mai degrabă la întrebarea anterioară, unde s-a vorbit despre tuberculoză şi vaccinul BCG. Merită clarificate două aspecte. În primul rând, se ştie că există boli infecţioase care nu pot fi prevenite prin vaccinare. Evident, în lipsa unui vaccin cu eficient, vaccinarea este nejustificată şi în consecinţă nerecomandată. În al doilea rând, există unele boli infecţioase în cazul cărora vaccinul există dar eficacitatea este variabilă (cazul tuberculozei) sau durata imunităţii câştigate prin vaccinare este mai scurtă (cazul vaccinării antigripale, care trebuie repetată anual din cauza variabilităţii foarte mari a virusurilor gripale). Oricum, existenţa unor boli contagioase pentru care nu dispunem de o soluţie preventivă prin imunizare, nu trebuie să ne împiedice să folosim vaccinurile a căror eficienţă a fost dovedită.

Întrebarea 10. Prezinta vaccinurile si riscuri? Care sunt acelea si in ce situatii? Este adevarat ca pot provoaca o boala pe care, teoretic, ar trebui sa o previna? Este adevarat ca pot cauza alte boli in afara celor pe care trebuie sa le previna? Putem concluziona ca vaccinurile tind in general sa compromita sistemul imunitar?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Vaccinurile au riscuri menţionate în prospect şi în studiile făcute chiar de fabrica producătoare: reacţii alergice locale, reacţii alergice sistemice, epuizarea mecanismelor de apărare datorită abuzului de vaccinuri, boală autoimună inclusiv datorită conservanţilor, efecte mutante asupra tulpinilor microbiene sau virale respective, etc.

Observaţii la al zecelea răspuns:

Experţii şi instituţiile de specialitate declară deschis că nu există vaccin cu eficacitate 100% şi nici vaccin care să fie cu totul lipsit de efecte nedorite. Realitatea pe care cei care militează împotriva vaccinurilor nu vor să o recunoască este că majoritatea reacţiilor adverse sunt uşoare şi trecătoare iar numărul reacţiilor grave sau care să pună în pericol viaţa persoanei vaccinate este foarte mic. E bine de ştiut de asemenea că foarte multe dintre evenimentele puse în legătură cu administrarea vaccinurilor în realitate nu sunt cauzate de vaccinuri, fiind simple coincidenţe sau rezultatul unor erori umane. Prin respectarea contraindicaţiilor cunoscute (de ex. unele vaccinuri nu se administrează la persoane cunoscute ca fiind alergice la ouă), riscul efectelor adverse serioase este micşorat la minim. 

Tabel: Frecvenţa reacţiilor adverse grave consecutive administrării vaccinurilor

Vaccin Rata estimată a evenimentelor adverse severe
BCG între1 la 1 000 şi 1 la 50 000 de doze
VPO (polio oral) 1 la 2-3 milioane de doze (1 la 750 000 la prima administrare)
Rujeolă 1 la 1 milion de doze
DTP 1 la 750 000 de doze

Sursa OMS (detalii aici)

În orice caz, este cert faptul că beneficiile datorate vaccinurilor depăşesc cu mult reacţiile nedorite care eventual pot să apară.  Această concluzie este susţinută de asemenea de date concrete, cifre convingătoare.

Ce urmări poate avea boala Ce urmări poate avea vaccinul

Difteria: 1 deces la 20 de cazuri de boală

Tetanos: 1 deces la 10 cazuri de îmbolnăvire

Pertussis (tusea măgărească): 
        Pneumonie: 1 caz din 8 
        Encefalită: 1 caz din 20
        Deces: 1 caz din 1500

Vacinul DTPa
    Plâns continuu urmat de recuperare completă: 1 caz din 1000
    Convulsii sau şoc, urmate de recuperare completă: 1 caz din 14.000
    Encefalopatie acută: între 0 şi 10 cazuri din 1 milion 
    Decese: nici unul dovedit

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: CDC, Some Common Misconceptions about vaccination and how to respond to them. (Detalii aici)

Aşa-zisa “epuizare a mecanismelor de apărare datorită abuzului de vaccinuri” este o noţiune mult utilizată de cei care refuză vaccinarea dar fără corespondent în studiile riguros ştiinţifice. Presupusele consecinţe dezastruoase ale conservanţilor utilizaţi la fabricarea vaccinurilor sunt deasemenea nedovedite ştiinţific. (Aceste aspecte ar putea fi abordate în detaliu. Poate cu o altă ocazie.)

Întrebarea 11. Care este legislatia europeana in materie de vaccinare? Dati-ne va rugam exemple din alte tari membre UE?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Legislaţia europeană este identică cu a noastră: nici un vaccin nu este obligatoriu, este doar opţional (adică se face la cerere).

Observaţii la răspunsul al unsprezecelea:

Din comentariul la întrebarea şi răspunsul 2 (vezi mai sus) s-a putut deja vedea că nu există o singură legislaţie europeană, că legislaţia din România nu este identică cu a tuturor celorlalte ţări europene şi mai ales că există o serie întreagă de vaccinuri care sunt obligatorii în mai multe ţări europene. 

Întrebarea 12. Credeti ca vaccinarea a devenit de de fapt „o afacere” bazata pe teama indusa si lipsa de informare?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Exact. Aţi anticipat răspunsul.

Observaţii la răspunsul al doisprezecelea:

Vrem, nu vrem, trăim într-o societate în care, de multe ori, atracţia câştigurilor materiale afectează valorile esenţiale ale vieţii umane. Cu toate acestea, cei care gândesc în mod simplist, au şanse foarte mari să se înşele. Există companii care au ca scop profitul şi realizează produse de calitate după cum există companii care fac profituri din marfă de proastă calitate. Între profitul realizat şi calitatea unui produs nu există o legătură necesară. Calitatea şi eficienţa unui produs în general, şi a unui medicament sau vaccin în special, trebuie judecate strict pe baza rezultatelor obţinute prin verificare experimentală riguroasă. Simplul fapt că o companie are drept scop profitul nu o transformă în mod necesar într-o instituţie criminală. În procesul de evaluare a eficienţei vaccinurilor, procesele de intenţie nu-şi au locul, acesta trebuind să se bazeze exclusiv pe probe obiective directe referitoare la eficienţă.
Impresia pe care mi-am format-o în timp urmărind campaniile desfăşurate de cei care sunt împotriva vaccinării este că aceştia se bazează într-o măsură mult mai mare pe teamă şi, am cunoscut mai multe cazuri în carre interesele financiare erau la fel de condamnabile ca şi ale celor pe care mişcarea anti-vaccin îi acuză de încălcarea eticii profesionale. 

Întrebarea 13. Unde se pot informa parintii in mod complet si eficient despre tematica vaccinarii?

Prof. dr. Pavel Chirilă: Pentru specialişti – în studiile de specialitate, pentru publicul larg – pe site-urile dedicate vaccinurilor. Este suficient să acceseze cuvântul cheie „vaccin” sau „vaccinare” sau „vaccinuri”.

Observaţii la răspunsul al treisprezecelea:

Răspunsul acesta este în cel mai bun caz curios şi în cel mai rău caz derutant. În realitate, studiile de specialitate susţin punctul de vedere oficial, convenţional, nicidecum părerile intervievatului. Pe de altă parte, utilizatorii Internetului trebuie să fie conştienţi că multe dintre site-urile dedicate vaccinurilor, oferă informaţii în contradicţie cu studiile ştiinţifice.

Îmi exprim speranţa că observaţiile formulate mai sus vor fi utile celor care examinează cu deschidere problema vaccinurilor. Cei doritori pot să-şi exprime opiniile, reacţiile pe pagina mea personală de Facebook.

Autor: Dr. Valentin Nădăşan
Data primei publicări: 26.09.2016.