Retinopatia diabetică reprezintă una dintre principalele cauze ale pierderii vederii în rândul românilor cu diabet, însă diagnosticarea precoce și un plan de tratament adecvat pot reduce semnificativ riscul de orbire.

Pe scurt

  • Retinopatia diabetică apare prin deteriorarea vaselor de sânge din retină.
  • Boala poate fi fără simptome în stadiile incipiente.
  • Screeningul anual reduce riscul de retinopatie proliferativă.
  • Tratamentul poate include laser, anti-VEGF și vitrectomie.

Ce este retinopatia diabetică?

Retinopatia diabetică este o complicație oculară a diabetului zaharat, provocată de deteriorarea vaselor de sânge din retină – stratul fotosensitiv al ochiului. Nivelurile ridicate ale glicemiei pe termen lung slăbesc capilarele, favorizând scurgeri de lichid și sângerări care afectează claritatea imaginii percepute.

Există două forme principale:

  • Retinopatia non-proliferativă – stadiul inițial.
  • Retinopatia proliferativă – forma avansată, cu implicații mai serioase pentru sănătatea oculară.

Simptome și semne de alarmă

În stadiile incipiente, boala poate fi complet asimptomatică, motiv pentru care mulți pacienți nu conștientizează necesitatea intervenției. Pe măsură ce evoluează, apar următoarele semne:

  • Vedere încețoșată sau fluctuantă, în special în condiții de lumină scăzută.
  • Obscurirea sau apariția de pete negre în câmpul vizual, cunoscute sub denumirea de „puncte flotante”.
  • Dificultate în recunoașterea fețelor sau în citirea textelor mici.
  • Durere sau senzație de presiune în ochi – semne mai rare.

Orice modificare bruscă a vederii trebuie raportată imediat medicului oftalmolog, deoarece intervenția rapidă poate preveni deteriorarea ireversibilă a retinei.

Importanța screeningului regulat

Screeningul anual este esențial pentru prevenirea complicațiilor severe. Pentru persoanele cu diabet tip 1, examinarea retinală se recomandă la 5 ani de la diagnostic, iar pentru diabetul tip 2, imediat după confirmarea bolii.

Metodele de screening includ:

  • Fotografia retiniană digitală – captează imaginea retinei pentru evaluarea ulterioară.
  • Tomografia în coerență optică (OCT) – oferă imagini transversale ale retinei, evidențiind acumularea de lichid și modificările structurale.
  • Examenul cu dilatarea pupilei – permite vizualizarea completă a perimetrului retinal.

Studiile recente arată că pacienții care respectă programul de screening au cu 70 % șanse mai mici de a dezvolta retinopatie proliferativă comparativ cu cei care nu se prezintă la controale periodice.

Opțiuni de tratament moderne

Tratamentul depinde de stadiul bolii și de gradul de afectare a vaselor retiniene. Cele mai utilizate intervenții sunt:

  • Fotocoagularea cu laser – reduce scurgerile de lichid în retinopatia non-proliferativă și distruge vasele anormale în retinopatia proliferativă.
  • Injecțiile intravitriene cu anti‑VEGF (factorul de creștere endotelial vascular) – medicamente precum ranibizumab sau aflibercept inhibă formarea vaselor noi și reduc edemul macular, îmbunătățind acuitatea vizuală.
  • Vitrectomia – intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea hemoragiilor sau a țesutului cicatricial din vitreg, recomandată în cazurile avansate cu hemoragii vitreene.

Combinația dintre fotocoagulare și anti‑VEGF a devenit standardul de îngrijire, oferind rezultate superioare în menținerea vederii și reducerea necesității intervențiilor chirurgicale majore.

Cum să-ți protejezi vederea pe termen lung

Pe lângă tratamentele medicale, adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea progresiei retinopatiei. Recomandările practice includ:

  • Controlul glicemic strict – menținerea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) sub 7 % reduce semnificativ riscul de deteriorare retinală.
  • Gestionarea tensiunii arteriale și a colesterolului – hipertensiunea și hipercolesterolemia amplifică riscul de leziuni vasculare.
  • Renunțarea la fumat – fumatul agravează microvascularizația și poate accelera apariția complicațiilor oculare.
  • Alimentație echilibrată – legume cu frunze verzi, pește bogat în omega‑3 și alimente cu indice glicemic scăzut susțin sănătatea vaselor.
  • Activitate fizică regulată – exercițiile moderate contribuie la controlul glicemiei și la menținerea circulației sanguine optime.

Integrarea acestor obiceiuri în rutina zilnică nu doar că îmbunătățește calitatea vieții, ci și consolidează eficacitatea tratamentelor oftalmologice.

Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru recomandări personalizate, se recomandă consultarea unui medic specialist în oftalmologie sau a unui diabetolog.

Întrebări frecvente

Ce semne pot apărea când retinopatia diabetică începe să avanseze?

Vederea poate deveni încețoșată sau fluctuantă, mai ales în lumină scăzută. Pot apărea pete negre în câmpul vizual, dificultăți la citit sau la recunoașterea fețelor. Mai rar, apar durere sau senzație de presiune în ochi.

Când ar trebui făcut screeningul pentru retinopatia diabetică?

Screeningul anual este esențial pentru prevenirea complicațiilor severe. Dacă ai diabet tip 1, examinarea retinală se recomandă la 5 ani de la diagnostic. Dacă ai diabet tip 2, controlul se face imediat după confirmarea bolii.

Ce investigații pot fi folosite la screeningul retinopatiei diabetice?

Fotografia retiniană digitală captează imaginea retinei pentru evaluare. OCT oferă imagini transversale și evidențiază acumularea de lichid și modificările structurale. Examenul cu dilatarea pupilei permite vizualizarea completă a perimetrului retinal.

Ce tratamente sunt folosite în retinopatia diabetică?

Tratamentul depinde de stadiul bolii și de gradul de afectare a vaselor retiniene. Se folosesc fotocoagularea cu laser, injecțiile intravitriene cu anti-VEGF și vitrectomia. Combinația dintre laser și anti-VEGF a devenit standardul de îngrijire.