Cardiopatia ischemică: simptome și tratament

Cardiopatia ischemică este una dintre principalele cauze de deces în România, însă poate fi prevenită prin recunoașterea rapidă a simptomelor și accesul la un tratament adecvat. În 2025, specialiștii subliniază importanța identificării timpurii a semnelor de alarmă și a adoptării unor măsuri de prevenție pentru a salva vieți și a îmbunătăţi calitatea zilelor următoare.

Ce este cardiopatia ischemică?

Denominată și boală coronariană, cardiopatia ischemică apare când arterele coronare – vasele ce furnizează sânge oxigenat mușchiului cardiac – se îngustează sau se blochează din cauza plăcilor de colesterol (ateroscleroză). Scăderea fluxului sanguin provoacă ischemie, adică lipsa temporară de oxigen a inimii, care poate evolua spre infarct miocardic dacă nu este tratată prompt.

Simptomele tipice ale cardiopatiei ischemice

Cel mai frecvent semnal este durerea toracică descrisă ca o „presiune”, „strângere” sau „ardere” în piept. Durerea poate radia spre:

• brațul stâng,
• gât,
• mandibulă,
• spate.

De obicei, durerea apare în timpul efortului fizic, al stresului emoțional sau după o masă copioasă și dispare odată cu repausul sau administrarea de nitroglicerină.

Alte semne comune includ:

• dispnee (senzație de lipsă de aer),
• oboseală inexplicabilă,
• palpitații (bătăi neregulate ale inimii),
• transpirație rece.

Simptome atipice și semnale de alarmă

La femei, la persoanele în vârstă și la diabetici durerea toracică clasică poate lipsi. În astfel de cazuri apar manifestări subtile, cum ar fi:

• disconfort în zona abdomenului sau a spatelui,
• greață,
• senzație de „capăt de lume” sau amețeli,
• tulburări de somn.

Aceste forme, denumite adesea „infart silențios”, necesită o atenție sporită, deoarece întârzierea în recunoașterea lor poate duce la complicații grave.

Diagnostic și investigații

În fața suspiciunii de cardiopatie ischemică, medicul începe cu un istoric clinic detaliat și un examen fizic. Testele de bază includ:

• ECG – electrocardiograma, care poate evidenția modificări ale segmentului ST sau ale undei T, semne ale ischemiei.
• Analize de sânge – marcatori cardiaci (troponină, CK‑MB) ce indică leziuni ale mușchiului cardiac.
• Test de efort – monitorizarea ECG în timpul unei activităţi fizice controlate pentru a evalua răspunsul inimii la efort.
• Ecocardiografie – imagistică ecografică ce arată funcţia și structura inimii.
• Coronografie – angiografie coronariană invazivă, considerată standardul de aur pentru vizualizarea plăcilor și a gradului de stenoză.

Rezultatele acestor investigații permit stabilirea gradului de risc și planificarea tratamentului adecvat.

Opțiuni de tratament

1. Terapia medicamentoasă

Medicamentele de primă linie sunt:

• Antiplachetare – aspirina și clopidogrelul, care împiedică formarea cheagurilor.
• Statine – reduc nivelul colesterolului LDL și stabilizează plăcile aterosclerotice.
• Beta‑blocante – scad ritmul cardiac și tensiunea arterială, diminuând cererea de oxigen a inimii.
• Inhibitori ACE/ARBs – protejează inima și rinichii, îmbunătăţind funcţia vasculară.
• Nitrati – dilată vasele coronare şi ameliorează durerea toracică.

2. Intervenții coronariene

Când stenoză este semnificativă, se recurge la:

• Angioplastie cu balon și stent – deschiderea arterei și menținerea ei deschise prin implantarea unui stent metalic sau bioabsorbabil.
• Bypass coronarian (CABG) – intervenție chirurgicală în care se creează un nou traseu pentru sânge, utilizând vene sau artere din corp.

Aceste proceduri reduc rapid riscul de infarct și îmbunătăţesc funcţia cardiacă pe termen lung.

3. Modificări ale stilului de viață

Pe lângă tratamentul medicamentos, adoptarea unor obiceiuri sănătoase este esenţială:

• Renunțarea la fumat – fumatul dublează riscul de boală coronariană.
• Alimentație echilibrată – dietă mediteraneană bogată în legume, fructe, peşte, ulei de măsline și fibre.
• Activitate fizică regulată – cel puţin 150 de minute de exerciţii moderate pe săptămână (mers rapid, ciclism, înot).
• Gestionarea stresului – tehnici de relaxare, meditație sau yoga pentru reducerea nivelului de cortizol și a tensiunii arteriale.
• Controlul greutăţii și al diabetului – menţinerea unui IMC în limite normale și monitorizarea glicemiei.

Ce poţi face acum pentru a-ţi proteja inima?

Identificarea rapidă a simptomelor și consultarea unui medic cardiolog reprezintă primul pas spre un tratament eficient. Dacă experimentezi dureri toracice, respirație şuierătoare sau oboseală inexplicabilă, nu amâna – sună la urgenţă sau programează o vizită de urgenţă la spital.

Pentru prevenție, începe să monitorizezi tensiunea arterială și nivelul colesterolului, adoptă o dietă bogată în nutrienţi și introdu în rutina zilnică cel puţin 30 de minute de mişcare moderată.

Acest articol are caracter general și informativ. Pentru evaluare și recomandări personalizate, este indicat să consulţi un medic specialist sau un nutriţionist calificat.