În 2023, România a înregistrat peste 115.000 de noi cazuri de cancer, iar boala reprezintă a doua cauză principală de deces, după afecțiunile cardiovasculare. Cunoașterea tipurilor de cancer cele mai frecvente și a metodelor de depistare timpurie poate face diferența între un tratament eficient și evoluția avansată a bolii.

Statistici generale privind cancerul în România

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat o rată de incidență de aproximativ 2.300 de cazuri la 100.000 de locuitori în 2023. Cancerul este responsabil pentru circa 30 % din totalul mortalității, situându‑se în fruntea cauzelor de deces.

Top 5 cele mai frecvente forme de cancer

1. Cancerul de sân

Cel mai răspândit tip la femei, cu aproximativ 22.000 de cazuri noi anual. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă și este influențat de:

  • Istoricul familial de cancer de sân
  • Expunerea prelungită la estrogen (de exemplu, terapie hormonală)
  • Obezitatea și consumul excesiv de alcool

Screening‑ul prin mamografie, recomandat la fiecare 2 ani pentru femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani, permite depistarea leziunilor în stadii incipiente, când rata de supraviețuire depășește 80 %.

2. Cancerul de prostată

Al doilea tip cel mai răspândit la bărbați, cu peste 13.000 de noi cazuri pe an. Deși majoritatea tumorilor evoluează lent, unele pot fi agresive. Principalii factori de risc includ:

  • Vârsta (peste 50 de ani)
  • Antecedente familiale
  • Dietă bogată în grăsimi animale

Testul PSA și examenul rectal digital (ERD) sunt instrumentele principale de screening utilizate de urologi pentru a identifica pacienții ce necesită investigații suplimentare.

3. Cancerul colorectal

Al treilea tip de cancer în România, cu aproximativ 12.000 de cazuri noi anual. Simptomele timpurii pot fi subtile, de aceea este esențială conștientizarea:

  • Modificări ale obiceiurilor intestinale (diaree sau constipație prelungită)
  • Sânge în scaun
  • Durere abdominală inexplicabilă

Colonoscopia, recomandată la fiecare 10 ani pentru persoanele peste 50 de ani, rămâne metoda de aur pentru depistarea și, în unele cazuri, îndepărtarea polipilor precanceroși.

4. Cancerul pulmonar

Al patrulea tip cel mai frecvent, cu circa 10.000 de noi cazuri anual, și principalul tip legat de fumat. Factorii de risc includ:

  • Fumatul activ și pasiv
  • Expunerea la radon (gaz radioactiv natural)
  • Poluanții atmosferici din mediul urban

Screening‑ul cu tomografie cu emisie de pozitroni (PET‑CT) este indicat pentru fumătorii cu vârsta peste 55 de ani și un istoric de fumat de peste 30 de pachete‑an.

5. Cancerul de col uterin (cervical)

Afectează în principal femeile cu vârsta între 30 și 50 de ani; în 2023 au fost raportate aproximativ 5.500 de cazuri noi. Principalul factor de risc este infecția persistentă cu Human Papillomavirus (HPV). Prevenția se realizează prin:

  • Vaccinarea anti‑HPV, gratuită în programul național pentru fete și băieți de la 11 ani
  • Testarea HPV și citologia (Pap smear) la fiecare 3‑5 ani pentru femeile între 25‑64 de ani

Depistarea precoce prin screening reduce semnificativ mortalitatea, iar tratamentul chirurgical în stadiile incipiente are un prognostic favorabil.

Factori de risc și măsuri de prevenție

  • Fumatul – renunțarea scade riscul de cancer pulmonar, de gât, vezică urinară și alte tipuri.
  • Alimentația – consumul de fructe, legume și cereale integrale, limitarea cărnii procesate, contribuie la reducerea riscului de cancer colorectal și gastric.
  • Activitatea fizică – cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână susțin menținerea greutății corporale și scad incidența multor tipuri de cancer.
  • Protecția solară – utilizarea cremelor cu factor de protecție (SPF) și evitarea expunerii prelungite la soare previn cancerul de piele, inclusiv melanomul.
  • Vaccinarea – vaccinurile anti‑HPV și anti‑hepatită B, incluse în programul național, sunt esențiale pentru prevenirea cancerului cervical și hepatic.

Semne de alarmă și când să consulți medicul

  • Modificări neexplicate ale dimensiunii, formei sau culorii unei alunițe (posibil melanom)
  • Sânge nejustificat în urină, scaun sau la nivelul vaginului
  • Durere persistentă în abdomen, spate sau piept
  • Oboseală inexplicabilă și pierdere în greutate fără motiv
  • Durere la înghițire, tuse persistentă sau modificări ale vocii

Orice simptom care persistă mai mult de două săptămâni merită evaluat de un specialist. Diagnosticarea timpurie este cheia unui tratament eficient și a creșterii șanselor de supraviețuire.

Opțiuni de tratament și importanța monitorizării

  • Chirurgia – îndepărtarea tumorii și a țesutului înconjurător, utilizată în stadiile incipiente.
  • Radioterapia – utilizarea radiațiilor pentru distrugerea celulelor canceroase, adesea combinată cu alte terapii.
  • Chemoterapia – administrarea de medicamente sistemice care vizează celulele canceroase în întregul organism.
  • Imunoterapia – stimularea sistemului imunitar pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale.
  • Terapiile țintite – medicamente care acționează asupra mutațiilor genetice specifice ale tumorii.

Planul de tratament este personalizat în funcție de tipul și stadiul cancerului, de vârstă și de starea generală de sănătate a pacientului. Monitorizarea regulată prin analize, imagistică și consultații de follow‑up este esențială pentru a detecta recurențele în fază incipientă.

Stil de viață sănătos pentru reducerea riscului

  • Menținerea greutății ideale – un indice de masă corporală (IMC) între 18,5‑24,9 reduce riscul de cancer de sân, colorectal și pancreatic.
  • Renunțarea la fumat – programele de consiliere și terapiile de substituție nicotinică pot fi decisive.
  • Alimentație echilibrată – alimente bogate în antioxidanți (fructe de pădure, legume cu frunze verzi) și reducerea consumului de alcool susțin sănătatea.
  • Activitate fizică regulată – mersul pe jos, ciclismul sau înotul contribuie la reglarea hormonală și la scăderea inflamației cronice.
  • Controlul stresului – tehnici de relaxare, meditație și somn adecvat susțin sistemul imunitar.

Informațiile prezentate au caracter general și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de un medic specialist. Pentru sfaturi personalizate, adresează-te întotdeauna unui profesionist din domeniul sănătății.