Te-ai întors recent din vacanță într-o zonă cu țânțari „exotici”, la câteva zile, faci febră și te dor toate oasele. Să fie doar o viroză luată din avion sau poate fi dengue? Îți explic ce înseamnă această infecție, ce semne trebuie să urmărești după călătorie și când nu mai amâni controlul medical.

Ce este dengue și cum se ia

Dengue este o infecție virală transmisă prin înțepătura unor țânțari speciali, în special Aedes aegypti și așa-numitul țânțar-tigru. Nu se ia de la o persoană la alta, ca gripa, ci doar prin înțepătura unui țânțar care a înțepat anterior o persoană bolnavă.

Boala este frecventă în zone tropicale și subtropicale: Asia de Sud-Est (Thailanda, Bali, Vietnam, Maldive), America Latină, Caraibe, unele zone din Africa și insulele din Oceanul Pacific. Mulți români se întorc de acolo cu o simplă bronșită sau fără nicio problemă, dar apar și cazuri de infecție aduse acasă.

Perioada de incubație, adică timpul dintre înțepătură și apariția simptomelor, este de obicei de 4-10 zile. De aceea, simptomele pot apărea chiar după ce ai ajuns deja în România și viața a reintrat în ritmul obișnuit.

Primele semne după o călătorie în zone tropicale

În practică, ce observă oamenii la început este de multe ori o febră mare apărută brusc, de peste 38,5-39°C, însoțită de frisoane și o stare generală foarte proastă. Mulți descriu „dureri în tot corpul”, ca la o gripă puternică.

Pot apărea dureri de cap intense, mai ales în zona frunții, dureri în spatele ochilor, dureri musculare și articulare, oboseală marcată, greață sau lipsa poftei de mâncare. Uneori, după câteva zile, poate apărea și o erupție pe piele asemănătoare cu o alergie ușoară sau cu pojarul.

La prima vedere, simptomele seamănă cu o gripă sau cu o viroză de sezon. Diferența importantă este contextul de călătorie: dacă în ultimele 2 săptămâni ai fost într-o zonă cu risc și acum ai febră mare, merită să privești lucrurile mai serios, nu doar ca pe „o răceală de la aerul condiționat”.

La unii oameni, simptomele sunt mai ușoare și pot trece în câteva zile, cu febră moderată și dureri suportabile. Tocmai de aceea, unii nu ajung la medic, ceea ce poate fi riscant dacă apar ulterior semne de formă severă.

Când trebuie mers la medic și când e urgență

Regula simplă cu care lucrează mulți medici de boli infecțioase este aceasta: orice febră apărută în primele 14 zile după întoarcerea dintr-o zonă tropicală trebuie evaluată medical. Chiar dacă pare „o simplă viroză”, e bine să știe un medic unde ai fost.

Dacă starea ta este relativ bună, poți începe cu medicul de familie, care te poate îndruma către un medic infecționist pentru analize specifice. Dacă febra este foarte mare, durerile sunt intense sau te simți „rău de tot”, nu aștepta să prinzi loc la programare: mergi direct la camera de gardă.

Există însă și situații în care nu mai vorbim despre „programare la medic”, ci de urgență medicală. Sună la 112 sau mergi de urgență la spital dacă, pe lângă febră și călătoria recentă în zone cu risc, apar:

  • dureri abdominale puternice, continue sau creșterea bruscă a durerilor de burtă
  • vărsături repetate sau vărsături cu sânge
  • sângerări la nivelul gingiilor, nasului sau urină ori scaun închis la culoare
  • somnolență marcată, confuzie, agitație neobișnuită sau senzație de leșin
  • senzație de lipsă de aer, bătăi foarte rapide ale inimii, extremități reci, piele palidă sau umedă

Acestea pot fi semne că boala a trecut spre o formă severă, cu risc de complicații, și nu se mai tratează acasă. Nu încerca să „reziști” cu ce ai în dulapul cu medicamente; timpul pierdut poate complica tratamentul.

Un alt detaliu important, pe care medicii îl subliniază des, este să nu te tratezi singur cu antiinflamatoare sau medicamente pentru dureri fără să discuți cu un medic, pentru că unele dintre ele pot crește riscul de sângerare în această boală.

Cum confirmă medicul diagnosticul și ce urmează

Când ajungi la medic și povestești că ai fost recent într-o zonă cu risc și acum ai febră mare, acesta se poate gândi la dengue, dar și la alte infecții „de călătorie”, cum ar fi malaria sau febra tifoidă. De aceea, simpla discuție este foarte importantă: pregătește-te să spui clar unde ai fost, cât ai stat și dacă îți amintești să fi fost înțepat(ă) de țânțari.

Medicul te va examina, îți va lua tensiunea, pulsul, îți va verifica pielea și mucoasele pentru eventuale sângerări sau erupții și îți poate recomanda analize de sânge. De regulă, se fac hemogramă, teste pentru funcția ficatului, în funcție de suspiciune, teste specifice pentru virus: teste rapide de antigen sau analize serologice.

Tratamentul este în principal de susținere: hidratare suficientă (adesea perfuzii, dacă nu poți bea), medicamente pentru scăderea febrei recomandate de medic, monitorizarea atentă a tensiunii și a sângelui. Nu există, în prezent, un antiviral specific care să „omoare” virusul, dar, cu îngrijire corectă, majoritatea pacienților se recuperează complet.

Spitalizarea este decisă de medic în funcție de gravitatea simptomelor, vârstă și bolile asociate. Copiii, gravidele, persoanele în vârstă și cei cu boli cronice (cardiace, renale, imune) sunt urmăriți mai atent, pentru că sunt mai vulnerabili la complicații.

Cum te poți proteja la următoarele călătorii

După ce treci printr-un episod de boală sau după ce afli de la cineva apropiat, nu mai privești la fel o vacanță într-o zonă tropicală. Protecția începe cu informarea: înainte de plecare, verifică pe site-urile oficiale de sănătate ce infecții sunt active în țara respectivă și dacă se recomandă vaccinuri sau alte măsuri speciale.

Chiar dacă discuția cu medicul vine de obicei după ce ai deja simptome, merită spus ce ar fi bine să știi pentru viitor. Pentru această infecție, cele mai importante măsuri țin de evitarea înțepăturilor de țânțari:

  • folosește repelente (spray-uri sau loțiuni împotriva țânțarilor) pe pielea expusă, conform instrucțiunilor
  • poartă haine subțiri, dar cu mânecă lungă și pantaloni lungi, mai ales dimineața și seara
  • optează pentru cazări cu aer condiționat sau plase de țânțari la ferestre și peste pat
  • evită, pe cât posibil, zonele cu apă stătătoare și vegetație deasă în zori și la apus
  • întreabă medicul de familie sau un medic de boli infecțioase dacă, pentru destinația ta, există recomandări speciale de profilaxie

La întoarcere, păstrează în minte „calendarul” descris mai sus: orice febră apărută în primele două săptămâni după o călătorie în zone tropicale merită un consult. Chiar dacă nu este vorba de această boală, medicul poate descoperi o altă infecție de călătorie care are nevoie de tratament.

Întrebări frecvente

Cât timp după întoarcere mai pot apărea simptomele?

De obicei, primele semne apar între 4 și 10 zile după înțepătura de țânțar, dar pot apărea și la 2-3 zile, mai rar, până la aproximativ 14 zile. Dacă faci febră în acest interval după o călătorie cu risc, anunță medicul.

Se transmite boala de la om la om, fără țânțari?

Nu, virusul nu se transmite prin strângeri de mână, tuse, îmbrățișări sau folosirea acelorași obiecte. Transmiterea are loc prin înțepătura unui țânțar care a înțepat anterior o persoană infectată, nu direct între oameni.

Ce fac dacă am stare proastă, dar nu am febră?

Oboseala, durerile ușoare de cap sau musculare pot apărea după orice călătorie lungă. Dacă nu ai febră, urmărește-te 1-2 zile, hidratează-te bine și odihnește-te. Dacă starea se agravează sau apare febra, mergi la medic.

Orice vacanță într-o zonă tropicală vine cu fotografii și amintiri frumoase, dar și cu un „bagaj invizibil” de riscuri de boli pe care nu le întâlnim zilnic în România. Cea mai bună protecție, odată ce te-ai întors acasă, este să nu ignori febra apărută la scurt timp după călătorie și să cauți ajutor medical la timp, chiar dacă asta înseamnă încă un drum la medic după cel de la aeroport.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai febră sau alte simptome după o călătorie în zone cu risc, discută cât mai repede cu medicul de familie sau cu un medic infecționist.