Ți s-a spus la un consult ORL că ai deviație de sept și te întrebi dacă de aici vine nasul înfundat sau sforăitul. Nu orice deviație îți strică respirația, dar nici nu trebuie ignorată când apar anumite semne. În rândurile de mai jos explicăm când are relevanță pentru respirație și ce urmează, de obicei, mai departe.

Ce este, pe înțelesul tuturor

La mijlocul nasului avem o „perdea” subțire de cartilaj și os, numită sept nazal, care împarte cavitatea nazală în cele două nări. Ideal ar fi să fie drept, dar la foarte puține persoane este perfect în linie.

Medicul ORL poate nota la consult „deviație de sept” când această „perdea” este curbată sau deplasată mai mult spre una dintre părți. Uneori curbura este mică și nu dă niciun simptom, alteori îngustează serios un pasaj nazal.

De ce apare? La unii oameni se formează așa din copilărie, pur și simplu felul în care a crescut nasul și fața. La alții, deformarea apare după un traumatism nazal: o lovitură în copilărie, un accident sportiv sau o fractură de piramidă nazală care nu a fost aliniată corect.

Mai există și situația în care septul nu ar fi foarte problematic, dar mucoasa din interiorul nasului este aproape mereu umflată, din cauza alergiilor sau a unei rinite cronice. Atunci îngustarea se simte mult mai puternic și pare că nu mai poți respira normal pe nas.

Când deviația de sept chiar îți afectează respirația

Mulți oameni află întâmplător că au sept deviat, la un consult pentru o răceală sau o sângerare nazală, fără să fi avut vreodată nasul serios înfundat. În aceste cazuri, nu e neapărat nevoie de tratament special, doar de monitorizare și de grijă la alte probleme ORL.

De obicei, situația devine deranjantă când apare obstrucția nazală cronică, adică senzația de nas înfundat prezentă luni sau ani la rând. Un semn tipic este că respiri mult mai bine pe o nară decât pe cealaltă, în mod constant, nu doar când ești răcit.

Unii pacienți observă că respiră pe nas cât de cât ziua, dar noaptea, în poziție culcată, problema se accentuează. Apar sforăitul zgomotos, gura uscată dimineața și trezirile frecvente pentru că „te sufoci” sau simți că nu mai intră aer suficient.

Alteori, deformarea septului se leagă de episoade repetate de sinuzită: dureri de cap sau de față, secreții nazale groase, nas înfundat care nu mai cedează după fiecare viroză. Un pasaj nazal îngustat se aerisește mai greu și se drenează mai greu, iar infecțiile pot reveni mai ușor.

Sunt câteva situații în care această anomalie anatomică are, în general, relevanță clară pentru respirație:

  • nas înfundat cronic, mai ales pe o singură parte, fără pauze mai lungi de câteva săptămâni
  • tendința de a sta mai mult cu gura deschisă pentru a respira, mai ales în repaus sau noaptea
  • sforăit persistent, apărut sau agravat în ultimii ani, observat de partener
  • episoade repetate de sinuzită sau otită medie la adulți, cu nas mereu înfundat
  • oboseală, lipsă de concentrare, dureri de cap puse pe seama somnului neodihnitor

Nu orice sforăit se datorează septului și nu orice nas înfundat se rezolvă cu operație. Alergiile respiratorii, polipii nazali, hipertrofia cornetelor nazale (structuri interne care se pot mări) sau obezitatea pot contribui la fel de mult la problemele de respirație.

De aceea, diagnosticul nu se pune niciodată doar uitându-te în oglindă sau după cum „simți” că nu intră aer. E nevoie de un consult complet la ORL, în care medicul vede exact ce se întâmplă în interior.

Cum se stabilește diagnosticul și ce opțiuni există

Traseul clasic în România începe adesea de la medicul de familie, care îți poate da bilet de trimitere către ORL. La specialist, consultația include discuția despre simptome (de când ai nasul înfundat, dacă sforăi, dacă ai sinuzite repetate), apoi examinarea nasului cu un specul sau o cameră subțire (endoscopie nazală).

Uneori se recomandă și o tomografie de sinusuri, mai ales dacă sunt suspiciuni de sinuzită cronică sau polipi. Imaginea arată exact cum este poziționat septul, dar și starea sinusurilor și a altor structuri din nas.

În ce privește tratamentul, există două aspecte distincte: cum îți calmezi mucoasa nazală și cum corectezi, sau nu, deformarea anatomică. Picăturile saline, spray-urile cu apă de mare, medicamentele antialergice sau spray-urile nazale cu corticoid pot reduce inflamația mucoasei și îți pot îmbunătăți respirația, dar nu îndreaptă osul sau cartilajul.

Singura metodă de corecție a poziției septului este intervenția chirurgicală, numită septoplastie. Operația se face, de regulă, în anestezie generală, prin interiorul nasului, fără cicatrici vizibile la exterior. Chirurgul taie, repoziționează sau remodelează porțiunile care blochează fluxul de aer.

În funcție de caz, poți rămâne 1-2 nopți în spital. După intervenție, nasul poate fi susținut cu mici atele sau tampoane interne, iar respirația este mai dificilă primele zile. Vindecarea completă durează câteva săptămâni, timp în care ai anumite restricții privind efortul fizic, suflatul nasului și expunerea la praf sau fum.

Pregătirea pentru o astfel de operație nu e complicată, dar sunt câțiva pași pe care medicii îi recomandă, de obicei:

  • analize de sânge, după caz, consult cardiologic sau anestezic
  • renunțarea la fumat cu cât mai mult timp înainte, dacă se poate
  • evitarea pe termen scurt a unor medicamente care subțiază sângele (doar la recomandarea medicului)
  • tratamentul optim al oricărei infecții respiratorii prezente înainte de intervenție
  • organizarea perioadei de recuperare, cu câteva zile libere de la serviciu

În spitalele publice, septoplastia se poate face cu decontare prin casa de asigurări, în anumite condiții, pe baza biletului de trimitere și a internării programate. În mediul privat, costurile sunt suportate de pacient, dar programările sunt, de obicei, mai rapide. Decizia unde și când se face intervenția se ia împreună cu medicul ORL.

Când să mergi la medic și ce poți face între timp

Un consult ORL este indicat dacă ai nasul înfundat de luni întregi, respiri frecvent pe gură sau partenerul îți spune că sforăi foarte tare. Cu atât mai mult dacă te trezești obosit, ai dureri de cap sau ai avut mai multe episoade de sinuzită într-un an.

Dacă ai primit deja pe o scrisoare medicală diagnosticul de deviație de sept, dar nu ți s-a explicat clar ce înseamnă, merită să revii la ORL și să pui întrebări concrete: cât de severă este, ce alte probleme nazale ai, ce beneficii reale ar aduce o operație în cazul tău.

Există însă și situații în care nu aștepți programare, ci mergi direct la urgențe sau suni la 112:

  • dificultăți bruște și severe de respirație, apărute după un traumatism nazal sau în context alergic
  • sângerare nazală abundentă, care nu se oprește cu compresie locală
  • durere intensă de față, febră mare și stare generală foarte proastă, mai ales la persoanele cu alte boli cronice

În restul situațiilor, cât aștepți consultul sau decizia de tratament, poți să îți ajuți respirația prin lucruri simple: irigații nazale cu ser fiziologic sau apă de mare, umidificarea aerului din cameră, evitarea fumului de țigară și limitarea folosirii spray-urilor nazale decongestionante clasice la perioade scurte, așa cum scrie în prospect.

La unele persoane, scăderea în greutate și somnul pe o parte, nu pe spate, reduc sforăitul și senzația de sufocare nocturnă. Chiar și așa, dacă simptomelor li se asociază pauze de respirație în somn observate de cineva, e nevoie de o evaluare mai amplă, uneori inclusiv cu test de somn pentru apneea obstructivă.

Întrebări frecvente

Se poate îndrepta septul fără operație?

Tratamentul medicamentos și spray-urile pot reduce umflarea mucoasei și pot îmbunătăți respirația, dar nu schimbă forma cartilajului sau a osului. Deformarea septului se corectează doar chirurgical, când medicul ORL consideră că beneficiile depășesc riscurile.

La ce vârstă se poate face operația pentru sept deviat?

În general, se recomandă după ce nasul și oasele feței au ajuns aproape de maturitate, adică în adolescență târzie sau la adult tânăr. Există excepții în cazuri severe, decizia fiind luată individual, împreună cu medicul ORL.

Este septoplastia decontată de casa de asigurări?

În spitalele publice, intervenția poate fi decontată de CNAS pentru pacienții asigurați, cu bilet de trimitere și internare programată, în funcție de locurile disponibile. În clinicile private, de regulă, costurile sunt suportate de pacient, cu posibilitatea unor decontări parțiale prin anumite abonamente.

Un nas „nu foarte drept” pe radiografie nu înseamnă obligatoriu boală, iar o intervenție chirurgicală nu se face doar pentru o poză. Ceea ce contează este cât de mult îți afectează respirația, somnul și calitatea vieții, iar aici un dialog clar cu medicul poate face toată diferența.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul ORL. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, discută cu medicul de familie sau cu un medic ORL, care poate recomanda investigațiile și tratamentul potrivite situației tale.