Regimul paleo a câștigat teren în România în ultimii ani, mai ales printre cei care vor să mănânce mai puțin procesat și să revină la alimente cât mai simple. Principiul de bază e relativ ușor de înțeles, dar în practică apar destule întrebări: ce intră în farfurie, ce se elimină complet și cum arată un meniu paleo în condițiile pieței locale.
De unde vine ideea și ce spune, de fapt
Regimul paleo pornește de la premisa că corpul uman funcționează mai bine cu alimentele pe care oamenii le consumau înainte de apariția agriculturii, adică carne, pește, ouă, legume, fructe, nuci și semințe. Cerealele, leguminoasele, produsele lactate și zahărul rafinat au apărut relativ recent în istoria omenirii, susțin adepții acestui stil de alimentație, nu s-au integrat bine în metabolismul uman.
Această teorie a fost popularizată la nivel academic de cercetătorul Loren Cordain, care a publicat în 2002 cartea „The Paleo Diet”. De atunci, regimul a evoluat și există mai multe variante, unele mai stricte, altele mai flexibile. Nu este o dietă cu calorii numărate sau cu porții cântărite, ci mai degrabă un cadru de selecție a alimentelor.
Ce pui în farfurie
Baza regimului paleo o formează carnea și peștele, de preferat din surse cât mai puțin procesate. Pe piața din România, asta înseamnă carne de vită, porc, pui, miel, vânat, dar și pește de mare sau de râu, inclusiv conserve în ulei de măsline sau în apă, fără aditivi. Ouăle sunt permise fără restricții.
Legumele ocupă o mare parte din farfurie: broccoli, conopidă, spanac, roșii, ardei, dovlecei, vinete, morcovi, sfeclă, varză. Cartofii dulci sunt acceptați în cele mai multe variante ale regimului, chiar dacă rădăcinoasele cu amidon rămân un subiect de dezbatere. Fructele se consumă, dar cu moderație, mai ales cele cu conținut ridicat de zahăr.
Nucile și semințele completează meniul: migdale, nuci, caju, semințe de dovleac sau de floarea-soarelui. Grăsimile folosite la gătit sunt în principal ulei de măsline extravirgin, ulei de cocos sau untură, dacă provine din surse curate.
Ce dispare din meniu și de ce
Cerealele, în orice formă, nu au loc în regimul paleo. Asta înseamnă pâine, paste, orez, mălai, fulgi de ovăz, biscuiți, cereale de mic dejun. Motivul invocat este că glutenul și alte proteine din cereale pot irita intestinul la persoanele sensibile, deși cercetările pe această temă nu sunt uniforme.
Leguminoasele, adică fasolea, lintea, năutul, mazărea uscată și soia, sunt și ele excluse. Se consideră că antinutrienții din ele, în special lectinele și fitații, reduc absorbția mineralelor. Și lactatele dispar complet din variantele stricte, deși unii adepți ai paleo acceptă untul sau ghee-ul ca excepție.
Zahărul rafinat, îndulcitorii artificiali, uleiurile vegetale rafinate (floarea-soarelui, soia, porumb) și alimentele ultra-procesate nu intră în calcul. Nici băuturile alcoolice, deși unii consideră vinul roșu o toleranță acceptabilă.
Cum arată asta în practică, în România
Un mic dejun paleo poate fi ouă ochiuri cu legume sotate sau un smoothie cu fructe, lapte de cocos și semințe. La prânz, o porție de carne la grătar cu salată și ulei de măsline. Seara, pește cu legume la cuptor sau o supă de legume cu carne.
Costul este un factor real. Carnea de calitate, peștele proaspăt și nucile sunt mai scumpe decât pastele sau pâinea. Un meniu paleo săptămânal pentru o persoană poate ajunge la 400-600 de lei, față de 200-300 de lei pentru un meniu obișnuit. Există și variante mai accesibile dacă alegi carne de sezon, ouă de la producători locali și legume din piață.
O greșeală frecventă este înlocuirea cerealelor cu produse paleo procesate, adică biscuiți sau batoane din magazine specializate, care conțin deseori cantități mari de miere sau sirop de arțar. Regimul funcționează cel mai bine cu alimente cât mai puțin transformate, nu cu substitute.
Întrebări frecvente
Regimul paleo e potrivit pentru diabetici?
Nu există un răspuns universal. Eliminarea cerealelor și a zahărului rafinat poate influența glicemia, dar orice modificare alimentară la persoanele cu diabet trebuie discutată cu medicul diabetolog înainte.
Pot face paleo dacă nu mănânc carne?
Varianta vegetariană e greu de aplicat, pentru că leguminoasele, principala sursă de proteine vegetale, sunt excluse. Ouăle și peștele rămân opțiunile principale pentru cei care evită carnea roșie.
Cât durează până apar primele efecte?
Mulți oameni observă modificări în primele 2-4 săptămâni, în principal la nivelul digestiei și energiei. Efectele pe termen lung depind de stilul de viață general, nu doar de alimentație.
Regimul paleo nu e o soluție universală și nu funcționează la fel pentru toată lumea. Dar ca punct de plecare pentru reducerea alimentelor procesate și creșterea consumului de legume și proteine de calitate, principiile lui sunt destul de solide, chiar dacă teoria evolutivă din spate rămâne subiect de dezbatere în comunitatea științifică.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul unui medic sau nutriționist. Orice schimbare semnificativă a alimentației, în special în prezența unor afecțiuni cronice, trebuie discutată cu un specialist.
