Endoscopia reprezintă o metodă modernă de investigare medicală, folosită în special pentru a analiza starea tubului digestiv. Această procedură le permite medicilor să observe direct interiorul organelor, să identifice afecțiuni la timp și să intervină imediat, dacă este necesar. În următoarele secțiuni, vei descoperi ce înseamnă concret endoscopia, cum se desfășoară, la ce folosește și ce trebuie să ai în vedere dacă medicul îți recomandă această investigație. Informațiile prezentate au rol informativ și nu înlocuiesc consultul medical specializat.

Tipuri de endoscopie

Există două tipuri principale:

  • endoscopia digestivă superioară: se folosește pentru a analiza esofagul, stomacul și prima parte a intestinului subțire (duodenul); medicul introduce endoscopul prin gură;
  • endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia): se realizează pentru examinarea colonului și a rectului; în acest caz, instrumentul se introduce prin anus.

Când și de ce recomandă medicii endoscopia?

Medicii indică endoscopia în mai multe situații pentru clarificarea diagnosticului sau monitorizarea anumitor boli. De exemplu, la pacienții cu dureri stomacale persistente, arsuri gastrice, vărsături frecvente, anemie sau scădere inexplicabilă în greutate, endoscopia ajută la găsirea cauzei acestor simptome.

Colonoscopia este utilă și pentru screeningul cancerului de colon, în special la persoanele peste 50 de ani sau la cei cu rude care au avut această boală. Prin identificarea din timp a polipilor, medicii pot preveni apariția cancerului. Medicul poate propune investigația și în monitorizarea bolilor cronice precum boala Crohn sau esofagul Barrett, unde este necesar să urmărească evoluția modificărilor mucoasei.

👉 Programează-te acum online pentru o endoscopie în București.

Cum se desfășoară procedura?

Endoscopia presupune câțiva pași simpli, dar obliga să respecți cu strictețe indicațiile primite de la medic. Iată cum decurge de regulă:

1. Pregătirea înainte de endoscopie

  • pentru endoscopia digestivă superioară: trebuie să nu mănânci și să nu bei lichide cu cel puțin 6-8 ore înainte de programare, pentru ca stomacul să fie gol;
  • pentru colonoscopie: medicul îți recomandă un regim alimentar ușor timp de câteva zile și administrarea unor laxative speciale pentru evacuarea colonului.

2. În timpul investigației

  • în cabinet, asistenta îți explică pașii și te ajută să te așezi pe masa de examinare, de obicei pe o parte;
  • la endoscopia digestivă superioară, medicul pulverizează un anestezic local pe gât pentru a reduce disconfortul; uneori, vei primi și o medicație ușoară pentru relaxare;
  • la colonoscopie, medicul folosește un gel lubrifiant pentru facilitarea introducerii endoscopului, iar la nevoie, poate oferi și sedare pentru confort;
  • investigația durează puțin: aproximativ 5-15 minute pentru endoscopia superioară, 30-60 de minute pentru colonoscopie, mai ales dacă se efectuează și intervenții mici (extragerea unui polip, de exemplu).

3. După endoscopie

  • după investigație, medicul te monitorizează în cabinet, în special dacă ai primit sedare; rămâi acolo între 30 și 60 de minute, până te recuperezi complet;
  • nu mânca imediat; așteaptă ca efectul sedării sau al anesteziei să treacă; în general, după una-două ore poți consuma apă sau alimente ușoare;
  • unii pacienți experimentează ușoare balonări după colonoscopie sau o senzație de zgârietură în gât după endoscopia superioară, senzații care cedează rapid.

Avantajele și limitele endoscopiei

Endoscopia oferă claritate rapidă asupra afecțiunilor tubului digestiv, deoarece medicul vede direct zona afectată și poate interveni pe loc. Această investigație medicală se remarcă mai ales în:

  • diagnosticarea precoce a ulcerelor, tumorilor, polipilor și infecțiilor;
  • prelevarea de biopsii pentru examinare detaliată la microscop;
  • tratarea anumitor probleme (îndepărtarea polipilor, oprirea sângerărilor);
  • monitorizarea bolilor deja diagnosticate.

Riscuri și posibile complicații

Orice procedură medicală presupune riscuri, iar endoscopia nu face excepție. Cele mai frecvente situații includ:

  • ușoare sângerări atunci când se extrag polipi sau se prelevează biopsii;
  • rareori, perforarea pereților organelor investigate;
  • reacții alergice la anestezic sau la medicația de sedare;
  • balonare, disconfort sau durere temporară.

Centrele moderne folosesc echipamente de ultimă generație și monitorizează cu atenție investigația, ceea ce contribuie decisiv la siguranța ta. E important să discuți cu medicul despre istoricul tău medical, medicamentele pe care le iei și orice alergie cunoscută, pentru a reduce la minimum riscurile. Nu amâna controlul medical sau investigațiile recomandate, mai ales dacă te confrunți cu simptome precum dureri abdominale, scădere în greutate fără motiv, scaune cu sânge sau greață persistentă.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ si nu inlocuieste sub nicio forma sfatul avizat al medicului specialist. Pentru informatii despre efectuarea unei endoscopii, solicita suportul de specialitate al echipei Memorial Romania. 

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/25126-endoscopy

https://www.healthdirect.gov.au/endoscopy