Când primăvara începe să mireasă a flori și copaci, pentru milioane de oameni din România înseamnă și începutul săptămânilor cu ochi roșii, nas care curge și strănuturi care nu se mai opresc. Alergia la polen nu e ceva ce trece de la sine dacă o ignori, dar există tratamente cu eficiență demonstrată care fac diferența dintre o primăvară suportabilă și una petrecută cu batista în mână.

De ce simptomele sunt mai puternice în unii ani față de alții

Nu e imaginația ta dacă ai impresia că în unii ani alergia te dărâmă mai rău. Concentrația de polen din aer variază în funcție de temperatură, umiditate și vânt. Un martie cald, urmat de ploi și vânt, poate împinge cantități mari de polen în câteva zile, iar corpul reacționează pe măsură. În România, sezonul de polenizare începe de regulă cu alunul și mesteacănul, din februarie-martie, continuă cu graminee și plante de câmp până în iulie, iar pentru mulți pacienți simptomele se suprapun pe mai multe tipuri de polen în același timp.

Sistemul național de monitorizare a polenului, coordonat de Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, publică periodic buletine de pol­en pentru principalele orașe. Merită să le urmărești în perioadele de vârf, pentru că știind că astăzi concentrația e ridicată, poți anticipa simptomele și nu ești luat prin surprindere.

Antihistaminicele: ce funcționează și ce nu mai e la fel de util

Antihistaminicele de generație a doua, disponibile în farmacii fără prescripție, sunt de regulă primul pas recomandat de medici pentru simptomele ușoare și moderate. Față de cele de primă generație, nu provoacă somnolență semnificativă și acționează mai uniform pe parcursul zilei. Substanțe active precum cetirizina, loratadina sau fexofenadina se găsesc sub mai multe denumiri comerciale pe piața din România, la prețuri care pornesc de la câțiva lei pe blister.

Greșeala frecventă e să iei antihistaminic doar când simptomele sunt deja puternice. Medicii alergologi recomandă de regulă administrarea continuă pe toată perioada sezonului de polenizare, nu la nevoie, pentru că efectul preventiv e mai bun decât cel de stingere a reacției deja declanșate. Cât durează tratamentul și ce substanță ți se potrivește cel mai bine stabilește medicul, nu eticheta de pe cutie.

Corticosteroizii nazali și picăturile oculare: când intri pe teritoriul prescripției

Dacă rinita alergică (nasul înfundat, scurgerea nazală, strănutul repetat) nu cedează la antihistaminice, medicul poate recomanda spray-uri nazale cu corticosteroizi. Acestea acționează local, reduc inflamația mucoasei și sunt considerate de ghidurile internaționale de alergologie drept tratamentul de elecție pentru rinita alergică moderată și severă. Nu intră în circulație sistemică în cantități semnificative, ceea ce le face sigure pentru uz prelungit, dar administrarea lor se face pe baza recomandării medicului.

Ochii roșii și lăcrimarea sunt simptome pe care mulți le tratează cu picături decongestive, cumpărate direct din farmacie. Problema e că picăturile decongestive oculare nu trebuie folosite mai mult de câteva zile la rând, pentru că pot agrava congestia pe termen lung. Picăturile antihistaminice oculare sau cele cu stabilizatori de mastocite sunt mai potrivite pentru alergie și se recomandă să fie prescrise de medic.

Imunoterapia: singura opțiune care schimbă mecanismul alergiei

Antihistaminicele și corticosteroizii controlează simptomele, dar nu modifică modul în care sistemul imunitar răspunde la polen. Imunoterapia alergenică, cunoscută și ca desensibilizare, face exact asta: expune organismul treptat la cantități mici din alergenul care provoacă reacția, până când sistemul imunitar învață să nu mai răspundă exagerat.

În România, imunoterapia se face fie prin injecții subcutanate administrate la cabinetul alergologului, fie prin picături sau comprimate sublinguale administrate acasă. Tratamentul durează de regulă 3-5 ani și se începe după un bilanț alergologic complet, care include teste cutanate sau analize de sânge pentru identificarea alergenilor specifici. Nu toți pacienții sunt candidați potriviți, iar decizia o ia alergologul după evaluare.

Costurile imunoterapiei variază considerabil în funcție de tipul de produs și de schema aleasă, iar o parte din cheltuieli poate fi decontată prin CNAS pentru pacienții cu dosar complet. Merită discutat cu medicul alergolog și cu casa de asigurări înainte de a începe.

Întrebări frecvente

Am nevoie de bilet de trimitere pentru a merge la alergolog?

Da, pentru consultul decontat prin CNAS ai nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. Poți merge și fără trimitere, dar atunci consultul se plătește integral.

Testele alergologice se pot face în sezonul de polenizare?

De regulă, testele cutanate se recomandă în afara sezonului sau după o perioadă fără antihistaminice. Medicul alergolog stabilește momentul potrivit în funcție de situația ta.

Antihistaminicele pot fi luate în sarcină?

Unele sunt considerate mai sigure decât altele, dar orice decizie de tratament în sarcină se ia exclusiv cu medicul ginecolog sau alergolog, nu după prospectul de pe cutie.

Cele mai bune rezultate le au pacienții care nu așteaptă să fie deja cu ochii umflați ca să ceară ajutor. Un consult la alergolog înainte de sezon, un plan clar de tratament, dacă e cazul, o discuție despre imunoterapie pot face diferența dintre ani întregi de simptome gestionate prost și o primăvară în care ieși afară fără să calculezi direcția vântului.

Surse: Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, ghidurile ARIA (Allergic Rhinitis and its Impact on Asthma) ale OMS, Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru simptome persistente sau tratamente de sezon, discută cu medicul de familie sau cu un medic alergolog.