Glaucomul avansează fără durere și fără semne vizibile în primele etape, iar până când un pacient observă că ceva nu e în regulă cu vederea, nervul optic poate fi deja afectat ireversibil. De aceea, controlul oftalmologic regulat nu e o recomandare de rutină, ci singurul mod real de a prinde boala la timp. Iată ce presupune un astfel de control, cine are nevoie de el mai des și ce se întâmplă dacă glaucomul e descoperit devreme față de târziu.
Ce face glaucomul diferit față de alte boli ale ochiului
Majoritatea afecțiunilor oculare se anunță: vederea se încețoșează, apare o durere, culorile se schimbă. Glaucomul, în forma lui cea mai frecventă, nu face asta. Presiunea intraoculară crescută deteriorează treptat nervul optic, iar pierderea câmpului vizual începe de la periferie, un unghi pe care creierul îl compensează automat. Mulți oameni ajung la medic abia când vederea centrală e afectată, adică atunci când daunele sunt deja semnificative, parțial, ireversibile.
Asta nu înseamnă că situația e fără ieșire. Tratamentul – fie că vorbim de picături care scad presiunea intraoculară, fie de proceduri laser sau intervenții chirurgicale – poate opri sau încetini progresia bolii. Dar nu poate recupera ceea ce s-a pierdut. De aceea, momentul diagnosticului contează enorm.
Ce se verifică la un control oftalmologic complet
Un consult de rutină la optician, care măsoară doar acuitatea vizuală și stabilește dioptrii, nu depistează glaucomul. Pentru asta e nevoie de un consult la medicul oftalmolog, care include câteva investigații specifice.
Prima este tonometria, adică măsurarea presiunii intraoculare. O valoare crescută (în general peste 21 mmHg) ridică suspiciunea, deși există și glaucom cu presiune normală, și persoane cu presiune ridicată fără glaucom. De aceea, tonometria se interpretează alături de alte investigații: examinarea fundului de ochi, care permite vizualizarea nervului optic, și câmpul vizual computerizat, care detectează zonele cu pierdere de sensibilitate. La pacienții cu risc sau cu suspiciune de boală, se adaugă și măsurarea grosimii stratului de fibre nervoase, printr-o investigație numită OCT (tomografie în coerență optică).
Consultul complet, cu toate aceste investigații, durează de regulă 30-60 de minute. Costul variază, dar orientativ un consult oftalmologic cu tonometrie și fund de ochi se încadrează, în clinicile private din România, între 150 și 350 de lei, în funcție de oraș și de tipul de clinică. Câmpul vizual și OCT-ul se plătesc separat, dacă nu sunt incluse în pachet. Prin CNAS, consultul la medicul oftalmolog se poate deconta cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
Cine trebuie să meargă mai des la oftalmolog
Recomandarea generală pentru adulții fără factori de risc este un control oftalmologic o dată la 2 ani. Dar pentru anumite categorii, intervalul se scurtează.
- Persoane cu rude de gradul I cu glaucom – riscul genetic este real și bine documentat
- Persoane cu diabet zaharat sau hipertensiune arterială
- Persoanele cu miopie mare (peste -6 dioptrii)
- Persoanele peste 60 de ani, indiferent de alți factori
- Cei care urmează tratament cronic cu corticosteroizi
Pentru aceste categorii, medicul oftalmolog poate recomanda controale anuale sau chiar mai frecvente. Decizia se ia individual, în funcție de tabloul clinic.
Ce se întâmplă după un diagnostic de glaucom
Un diagnostic de glaucom nu înseamnă orbire iminentă. Înseamnă că pacientul intră într-un program de monitorizare și tratament pe termen lung. De regulă, primul pas este tratamentul cu picături oftalmice care reduc presiunea intraoculară. Administrarea lor zilnică, fără întrerupere, este ceea ce face diferența între o boală controlată și una care progresează.
Problema pe care medicii oftalmologi o semnalează frecvent în practică este că pacienții renunță la tratament când nu simt nimic diferit, fie că se simt bine, fie că picăturile par incomode. Dar glaucomul nu doare și nu anunță când avansează. Continuarea tratamentului prescris și prezentarea la controalele periodice sunt singurele instrumente reale de control al bolii.
Întrebări frecvente
Am nevoie de bilet de trimitere pentru consultul oftalmologic?
Da, pentru a deconta consultul prin CNAS ai nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. Fără bilet, poți merge direct la o clinică privată, pe baza unui tarif plătit integral.
Glaucomul poate apărea și la persoane tinere?
Da, deși e mai frecvent după 60 de ani. Există forme de glaucom care apar și la adulți tineri, mai ales în prezența factorilor de risc genetici sau a miopiei mari.
Dacă presiunea intraoculară e normală, nu am glaucom?
Nu neapărat. Există o formă numită glaucom cu tensiune normală, în care nervul optic se deteriorează chiar și fără presiune crescută. Diagnosticul corect include mai multe investigații, nu doar tonometria.
Cel mai des, glaucomul e descoperit întâmplător, la un control făcut din alt motiv. Asta spune ceva despre cât de tăcut poate fi. Un consult oftalmologic complet, o dată la câțiva ani, e o decizie mică față de ce poate preveni.
Surse: Societatea Europeană de Glaucom (EGS), ghiduri de practică 2020; Organizația Mondială a Sănătății, date privind cauzele de orbire evitabilă; Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), lista serviciilor medicale decontate în ambulatoriu de specialitate.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai factori de risc sau nu ai făcut un control oftalmologic în ultimii doi ani, discută cu medicul de familie sau programează-te direct la un medic oftalmolog.
