Tensiunea arterială crescută este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate din România, dar mulți oameni trăiesc cu ea ani de zile fără să știe. Nu doare, nu dă simptome clare la început și tocmai de aceea e descoperită adesea întâmplător, la un control de rutină sau după un episod mai serios. Ce o provoacă și ce opțiuni există când medicul pune diagnosticul – asta îți explicăm mai jos.

De ce crește tensiunea arterială

Răspunsul scurt este că, în majoritatea cazurilor, nu există o cauză unică, identificabilă. Medicii numesc această formă hipertensiune primară sau esențială, și apare ca rezultat al mai multor factori care se suprapun în timp: alimentație bogată în sare, sedentarism, greutate în exces, stres cronic, înaintare în vârstă, nu în ultimul rând, predispoziție genetică. Dacă unul sau ambii părinți au tensiune mare, riscul tău este mai ridicat, chiar dacă duci un stil de viață ordonat.

Există și o formă secundară, mai rară, în care hipertensiunea apare ca urmare a unei alte afecțiuni: probleme la rinichi, tulburări ale tiroidei sau ale glandelor suprarenale, apnee în somn, mai rar, îngustarea unor artere. În aceste cazuri, tratarea cauzei de bază poate duce la normalizarea tensiunii. De aceea, mai ales la persoanele tinere cu tensiune mare și fără factori de risc evidenți, medicul poate cere investigații suplimentare pentru a exclude o cauză secundară.

Un lucru mai puțin știut: unele medicamente luate regulat pot crește tensiunea arterială. Antiinflamatoarele nesteroidiene, anumite contraceptive hormonale, decongestionantele nazale și chiar unele suplimente alimentare pot influența valorile. Dacă iei ceva în mod regulat și tensiunea a crescut recent, merită să menționezi asta medicului.

Cum arată valorile și când devin îngrijorătoare

O tensiune normală se situează în general sub 130/80 mmHg, deși intervalele de referință pot varia ușor în funcție de ghidurile folosite. Valorile între 130-139/80-89 mmHg sunt considerate de mulți specialiști o zonă de atenție, iar peste 140/90 mmHg vorbim deja de hipertensiune, conform recomandărilor ghidurilor europene de cardiologie.

Problema e că valorile fluctuează. O măsurătoare izolată la cabinet, când ești stresat sau ai urcat rapid scările, nu e suficientă pentru diagnostic. Medicul pune diagnosticul de hipertensiune pe baza mai multor măsurători, în zile diferite, sau poate recomanda monitorizarea tensiunii acasă, cu un tensiometru calibrat, timp de câteva zile. Există și dispozitive de tip Holter tensional, care înregistrează valorile pe 24 de ore, inclusiv în somn.

Ce tratamente dau rezultate

Primul pas, când valorile nu sunt foarte mari și nu există alți factori de risc cardiovascular, este schimbarea stilului de viață. Nu e o formulare goală: reducerea consumului de sare la sub 5 grame pe zi, mișcarea regulată de cel puțin 30 de minute zilnic, scăderea în greutate dacă e cazul și renunțarea la fumat pot coborî tensiunea cu câțiva milimetri de mercur, uneori suficient pentru a amâna sau evita medicamentele.

Când măsurile de stil de viață nu sunt suficiente sau valorile sunt deja ridicate, medicul poate recomanda tratament medicamentos. Există mai multe clase de medicamente folosite în hipertensiune, fiecare cu mecanism diferit: inhibitorii ECA, sartanii, beta-blocantele, diureticele, blocantele de calciu. Alegerea depinde de valorile tensionale, de vârstă, de alte afecțiuni existente și de toleranța individuală, nu există o schemă universală. Uneori e nevoie de mai mult de un medicament pentru a obține controlul tensiunii.

Un aspect important, pe care pacienții îl subestimează des: tratamentul hipertensiunii este, de regulă, pe termen lung. Tensiunea nu se vindecă definitiv cu un curs de pastile. Dacă medicul a recomandat tratament, oprirea lui fără consultarea prealabilă poate duce la revenirea rapidă a valorilor crescute.

Întrebări frecvente

Pot să iau tensiunea acasă și să trimit rezultatele medicului?

Da, și chiar e recomandat. Măsoară tensiunea dimineața, înainte de masă și de medicamente, și seara, în același interval orar. Notează valorile câteva zile și arată-le la consultație.

Hipertensiunea apare doar la vârstnici?

Nu. Deși riscul crește cu vârsta, tensiunea mare apare și la adulți tineri, mai ales în prezența obezității, sedentarismului sau stresului cronic prelungit.

Am nevoie de bilet de trimitere pentru cardiolog?

În sistemul public, da. Medicul de familie emite biletul de trimitere, iar consultul la cardiolog se decontează prin CNAS. Privat, poți merge direct, fără trimitere.

Tensiunea arterială e ușor de măsurat și relativ simplu de ținut sub control, dacă e depistată la timp. Problema e că mulți oameni o descoperă prea târziu, după ce a lăsat deja urme pe inimă, rinichi sau vase. Un tensiometru acasă și un control anual la medicul de familie sunt, în practică, cele mai simple instrumente de prevenție pe care le ai la îndemână.

Surse: Ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC) pentru managementul hipertensiunii arteriale, Ministerul Sănătății din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai valori tensionale crescute sau urmezi deja un tratament, discută cu medicul de familie sau cu un medic cardiolog înainte de orice decizie.