Te ia o apăsare în piept la urcatul scărilor și îți trece la câteva minute, iar primul gând este: „oare e infarct?”. Durerea în piept nu se amână, chiar dacă dispare. În acest articol explicăm pe înțelesul tuturor diferențele dintre angină și infarct și de ce ambele cer evaluare rapidă.

Ce se întâmplă, de fapt, cu inima în aceste episoade

Ca să înțelegi de ce medicii se alarmează la orice durere în piept, ajută să știi, măcar în linii mari, ce se petrece în inimă. Mușchiul inimii are nevoie constant de sânge bogat în oxigen, adus prin arterele coronare.

Când aceste artere se îngustează treptat, de obicei din cauza depunerilor de grăsime pe pereți (plăci de aterom), apare angina pectorală. Practic, inima nu primește suficient sânge în momentele de efort sau stres, iar asta se traduce prin durere sau disconfort în piept.

Când o arteră se blochează brusc, de obicei prin ruperea unei plăci și formarea unui cheag care astupă vasul, o porțiune din mușchiul inimii începe să moară. Asta înseamnă atac de cord, adică infarct miocardic. Nu mai vorbim doar de lipsă temporară de sânge, ci de distrugerea țesutului cardiac.

O comparație simplă: angina este ca atunci când apeși pe furtun și apa curge mai slab, dar totuși curge. Infarctul este momentul în care furtunul este strâns complet sau înfundat, iar apa nu mai ajunge deloc la destinație.

Cum se simt simptomele și ce diferențe pot apărea

În viața reală, pacienții nu vorbesc despre „ischemie” sau „obstrucție coronariană”, ci despre ce simt. Iar aici lucrurile pot fi înșelătoare, pentru că multe descrieri se suprapun.

Angina pectorală dă, de obicei, o durere sau apăsare în piept la efort: când urci scări, cari sacoșele, te grăbești după autobuz sau te enervezi puternic. Durerea se află de regulă în mijlocul pieptului sau ușor spre stânga, poate urca spre gât sau mandibulă, sau poate coborî spre brațul stâng.

Un semn tipic de angină este că simptomele se ameliorează în repaus, în câteva minute, sau după medicamente prescrise de cardiolog (de exemplu, nitroglicerină sublinguală). Episoadele tind să semene între ele ca intensitate și durată.

În atacul de cord, durerea poate semăna la început, dar de regulă este mai intensă, durează mai mult de 15-20 de minute și nu cedează cu repaus. Poate apărea brusc, și nu neapărat la efort. Unii descriu „o gheară în piept”, alții „ca un arc sudat pe piept” sau „ca o greutate foarte mare”.

La multe persoane se adaugă transpirații reci, greață, vărsături, stare de slăbiciune marcată sau senzația că „se întâmplă ceva foarte rău”. Respirația poate deveni dificilă chiar și în repaus, mai ales la fumători sau la cei cu afecțiuni pulmonare.

Lucrurile nu sunt însă alb-negru. Infarctul poate fi mai puțin spectaculos la vârstnici, la femei și la persoanele cu diabet, unde durerea este atipică sau chiar absentă. Poate fi doar o stare de rău greu de definit, oboseală extremă sau o „jenă” în piept pe care mulți o pun pe seama coloanei sau stomacului.

De ce nu ai timp de pierdut și când suni la 112

Indiferent dacă este angină sau atac de cord, mesajul este același: simptomele toracice noi sau schimbate trebuie evaluate rapid. Nu ai cum să știi acasă cât de gravă este situația, iar „vedem noi dimineață” este o strategie riscantă.

În infarct, fiecare minut contează pentru a salva mușchiul inimii. Cu cât o arteră stă mai mult închisă, cu atât zona de necroză este mai mare, iar complicațiile ulterioare – insuficiență cardiacă, tulburări de ritm severe – sunt mai probabile.

Sună la 112 sau mergi de urgență la spital (ideal, fără să conduci tu) dacă apar oricare dintre următoarele:

  • durere, apăsare sau arsură în piept care durează mai mult de 15-20 de minute
  • durere în piept care se extinde spre braț, gât, mandibulă sau spate
  • senzație de lipsă de aer apărută brusc, mai ales în repaus
  • transpirații reci, greață, senzație de leșin sau slăbiciune extremă
  • simptome cardiace apărute după un efort mai mare sau un stres puternic, mai ales la fumători sau persoane cu factori de risc

Chiar dacă episodul cedează complet până ajungi la medic, consultul rămâne necesar. Angina stabilă se poate transforma în angină instabilă sau atac de cord, iar medicul are ocazia să intervină preventiv, nu doar când „arde”.

Cum pune medicul diagnosticul la spital

Mulți pacienți se tem că vor fi „luați de urgență” și supuși la investigații dureroase. În realitate, primele etape sunt rapide, în mare parte, neinvazive.

În camera de gardă, personalul medical face un scurt interviu despre cum a apărut durerea, ce boli ai, ce medicamente iei. Se verifică tensiunea, pulsul, saturația de oxigen și se face un EKG (electrocardiogramă), care arată activitatea electrică a inimii.

Urmează analize de sânge, în special determinarea troponinei, o enzimă care se eliberează atunci când mușchiul cardiac este afectat. Creșterea acesteia susține diagnosticul de atac de cord.

În funcție de ce arată EKG-ul și analizele, cardiologul poate recomanda internarea pe cardiologie, ecocardiografie (ecografie cardiacă) sau coronarografie. Coronarografia presupune injectarea unei substanțe de contrast într-o arteră și filmarea arterelor inimii pentru a vedea exact unde este îngustarea sau blocajul.

Dacă se confirmă un atac de cord, medicii încearcă să deschidă cât mai repede artera închisă, de obicei printr-o procedură numită angioplastie cu stent. La unele persoane cu boală coronariană extinsă, soluția poate fi intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian, stabilită de echipa de specialiști.

Ce urmează după episod și cum reduci riscul pe viitor

După un episod de angină sau un atac de cord urmat de tratament, viața nu se oprește, dar are nevoie de ajustări. Mulți pacienți se întorc acasă cu un teanc de rețete, recomandări și programări și se întreabă de unde să înceapă.

Important este să nu rămâi singur cu aceste întrebări. De obicei, cardiologul îți explică la externare schema de tratament, restricțiile de efort și când ai voie să reiei activități precum condusul, munca sau viața sexuală. Cât de repede se întâmplă toate depinde de cât de afectat a fost mușchiul inimii.

Pe termen lung, orice diagnostic de boală coronariană înseamnă și schimbarea unor obiceiuri. Medicul poate insista pe:

  • renunțarea completă la fumat
  • controlul tensiunii arteriale și al colesterolului
  • scăderea în greutate, dacă este cazul
  • mișcare adaptată, recomandată medical (de exemplu, mers alert zilnic)
  • controlul glicemiei, dacă ai sau ești la risc de diabet

În practică, mulți oameni fac schimbări mari în primele luni, apoi revin treptat la vechile obiceiuri. Aici ajută mult programele de recuperare cardiacă, unde ești ghidat pas cu pas de o echipă medicală privind efortul fizic, alimentația și felul în care îți monitorizezi simptomele.

Și cei care au „doar” angină pectorală stabilă au nevoie de urmărire cardiologică periodică. Apariția unor episoade mai frecvente, mai intense sau la eforturi tot mai mici este un semn că boala s-a agravat și că trebuie reevaluată strategia de tratament.

Întrebări frecvente

Poate fi atac de cord fără durere puternică în piept?

Da, mai ales la vârstnici, la femei și la persoanele cu diabet. Poate apărea doar oboseală extremă, lipsă de aer, greață sau o jenă vagă în piept. Orice stare de rău bruscă și neobișnuită merită evaluată medical.

Cum îmi dau seama dacă e anxietate sau problemă cardiacă?

Anxietatea poate da palpitații, respirație rapidă și senzație de sufocare, dar, de obicei, nu apare legată clar de efort fizic și nu dă modificări pe EKG sau troponină. Diferența o poate face doar medicul, după consult și investigații.

E bine să iau o aspirină acasă dacă bănuiesc un infarct?

Administrarea de medicamente în acut se decide de echipa de urgență, în funcție de situație și de riscul de sângerare. Cel mai sigur lucru pe care îl poți face este să suni rapid la 112 și să aștepți echipajul medical.

Durerea în piept nu este un test de „rezistență” la care trebuie să iei note mari, ci un semnal care merită luat în serios. Mai bine ajungi la medic și pleci liniștit după câteva ore de investigații, decât să amâni o urgență cardiacă reală.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru dureri în piept, dificultăți de respirație sau alte simptome îngrijorătoare, adresează-te de urgență serviciului 112 sau unui medic cardiolog.