Ai avut brusc respirație dificilă cu durere în piept și leșin sau aproape-ai leșinat și nu știi dacă să suni la 112 sau să aștepți să treacă? Situația sperie, dar nu întotdeauna oamenii reacționează la timp. În rândurile de mai jos clarificăm când este urgență, ce cauze pot fi și ce ai de făcut practic.

Ce poate însemna combinația acestor simptome

Respirația grea, durerea în piept și senzația de leșin nu sunt simptome banale, mai ales când apar împreună, brusc. Corpul transmite de multe ori că inima sau plămânii sunt sub un stres major sau că tensiunea a scăzut foarte mult.

La unii pacienți, această combinație de semne poate însemna infarct miocardic, embolie pulmonară (cheag de sânge ajuns în plămân), aritmie severă sau șoc alergic. Toate sunt situații în care minutele contează pentru supraviețuire și pentru a limita complicațiile.

Există însă și cauze mai puțin grave: un atac de panică intens, o criză de astm, o anemie severă sau o scădere bruscă a tensiunii după stat mult în picioare ori deshidratare. Problema este că, acasă, fără investigații, nu poți face diferența în siguranță între o cauză benignă și una care îți pune viața în pericol.

De aceea, când apare respirație dificilă cu durere în piept și leșin sau pre-leșin, medicii de urgență pornesc de la ideea că poate fi ceva grav până se demonstrează contrariul. Mai bine un control de urgență și să fie bine, decât să amâni și să regreți.

Când devine urgență majoră și suni imediat la 112

În practică, oamenii tind fie să ignore, fie să dramatizeze orice înțepătură în piept. Undeva între cele două extreme sunt situațiile clare de urgență, în care nu cauți pe internet, nu aștepți programare și nu conduci tu însuți spre spital.

Suni la 112 fără să stai pe gânduri în următoarele situații:

  • simptomele apar brusc, în repaus sau la un efort mic (urcat câteva trepte, mers prin casă)
  • durerea în piept este puternică, apăsătoare, ca o gheară, durează mai mult de câteva minute
  • respirația este atât de grea încât nu poți spune o propoziție întreagă fără pauză
  • ai leșinat efectiv sau ai senzația că pierzi contactul cu realitatea, cu amețeală intensă
  • simptomele se însoțesc de transpirații reci, greață, paloare sau buze vineții

La fel de important este contextul. O durere în piept cu lipsă de aer și leșin la o persoană cu factori de risc cardiaci (fumător, hipertensiv, diabet, colesterol mare, obezitate, vârstă peste 45-50 de ani) este tratată de regulă ca potențial infarct până se dovedește altceva.

Tot urgență reprezintă și atunci când durerea se duce în brațul stâng, maxilar, spate sau apare o slăbiciune bruscă a unui braț sau picior, vorbire neclară, asimetrie a feței. Aici intră în discuție și accidentul vascular cerebral, care necesită intervenție rapidă.

Chiar și la tineri, respirație dificilă cu durere în piept și leșin poate ascunde o aritmie severă sau o problemă structurală a inimii descoperită târziu. Faptul că cineva este „tânăr și sănătos” nu exclude complet o urgență cardiacă sau pulmonară.

Ce poți face până ajunge ambulanța

După apelul la 112, dispeceratul îți va pune întrebări clare despre simptome, vârstă, antecedente și îți va da prime indicații. Rămâi la telefon dacă ți se cere. În realitate, cele câteva minute până vine echipajul par foarte lungi, dar poți face câteva lucruri utile.

  • asigură-te că persoana afectată stă întinsă sau semi-ridicată, cu capul sprijinit, într-un loc aerisit
  • deschide geamul, descheie hainele strâmte, scoate cravata, sutienul foarte strâns sau cureaua
  • nu îi dai să mănânce sau să bea, mai ales dacă este foarte amețit sau abia respiră
  • dacă se oprește din respirat sau nu mai are puls, anunță imediat la telefon; operatorul te poate ghida să începi resuscitarea cardiopulmonară până vine ambulanța
  • pregătește actul de identitate, o listă cu medicamentele pe care le ia și eventualele diagnostice cunoscute

Nu îl lași singur pe cel care are respirație dificilă cu durere în piept și leșin, chiar dacă spune că „îi trece”. Mulți pacienți cu infarct povestesc că le-a fost mai bine câteva minute, apoi starea s-a agravat brusc.

Nu îl pui să meargă pe jos până la lift sau la mașină, foarte important, nu conduci tu mașina spre spital în loc să aștepți ambulanța. În drum se poate agrava, poate face stop cardiorespirator, iar în ambulanță există echipament și personal pregătit pentru astfel de situații.

Dacă persoana are medicamente prescrise deja de medic pentru crize de angină sau astm, întreabă dispeceratul 112 dacă le poate lua acum. Evită să îi dai „ceva pentru inimă” sau calmante din casă după ureche, pentru că unele medicamente pot scădea suplimentar tensiunea sau pot masca simptome importante.

Cauze mai puțin grave, dar care necesită totuși consult

Nu orice senzație de apăsare în piept și amețeală este infarct. Mulți pacienți ajung la UPU convinși că au o boală gravă și li se spune că au avut un atac de panică. Asta nu înseamnă că problema e „închipuită”, ci că mecanismul este altul, legat de anxietate și hiperventilație.

Un atac de panică poate da respirație rapidă și superficială, durere sau presiune în piept, palpitații, tremurături, senzația că leșini sau că „o să mori acum”. Diferența este că, după ce medicii exclud prin EKG, analize și consult o cauză cardiacă sau pulmonară, tratamentul merge spre zona de psihoterapie, uneori, psihiatrie.

Alte cauze mai puțin grave pot fi anemia (lipsa de hemoglobină face ca oxigenul să ajungă mai greu la organe), o infecție respiratorie cu febră mare, o tensiune foarte mică după deshidratare, stat mult în picioare sau ridicat brusc din pat. Și unele tulburări de ritm relativ benigne pot da senzație de leșin fără să fie neapărat o urgență vitală.

Dacă ai avut un episod de respirație dificilă cu durere în piept și leșin care a trecut între timp și nu ai chemat ambulanța, merită măcar o evaluare în următoarele zile la medicul de familie, cardiolog sau pneumolog, în funcție de ce a predominat: durerea toracică, lipsa de aer sau amețeala.

Medicul poate recomanda analize de sânge, EKG, monitorizare Holter, ecocardiografie sau teste de efort, în funcție de vârstă, simptome și istoricul tău. Scopul este să afle dacă în spatele unui episod „trecător” se ascunde totuși o boală care se poate agrava în timp.

Cum reduci riscul de a ajunge într-o astfel de situație

Nu toate urgențele pot fi evitate, dar la mulți pacienți, infarctul, crizele de angină sau unele aritmii apar peste ani de factori de risc necontrolați. Fumatul, sedentarismul, alimentația bogată în grăsimi și sare, kilogramele în plus, tensiunea mare și diabetul contează.

Controlul regulat al tensiunii, un EKG măcar o dată la câțiva ani după 40 de ani sau mai devreme dacă ai factori de risc, verificarea colesterolului și a glicemiei sunt pași simpli, dar amânați adesea la nesfârșit. Mulți pacienți ajung la cardiolog abia după o sperietură serioasă.

Renunțarea la fumat, mersul pe jos zilnic, reducerea consumului de alcool și de mâncăruri prăjite și procesate scad semnificativ riscul de evenimente cardiace. Nu este nevoie de schimbări perfecte peste noapte, ci de pași constanți, discutați cu medicul tău.

La persoanele cu astm sau boli pulmonare cronice, controalele periodice la pneumolog, folosirea corectă a inhalatoarelor și vaccinarea împotriva gripei și a pneumoniei reduc riscul de crize severe cu lipsă de aer. Iar pentru cei cu anxietate, psihoterapia, uneori, medicația pot diminua frecvența atacurilor de panică ce mimează o urgență cardiacă.

În orice situație, dacă nu ești sigur cât de grav este episodul, mai bine ceri ajutor medical decât să aștepți să vezi „dacă trece”. Sistemul de urgență e gândit tocmai pentru astfel de momente de incertitudine majoră.

Întrebări frecvente

Dacă am avut un episod ușor, dar nu am chemat ambulanța, ce fac acum?

Notează cât mai exact cum au fost simptomele și cât au durat și programează-te la medicul de familie sau la cardiolog în următoarele zile. Medicul decide ce analize și investigații sunt necesare în cazul tău.

Poate fi doar atac de panică dacă simt lipsă de aer și durere în piept?

Poate, dar diagnosticul de atac de panică se pune abia după ce medicul exclude cauze cardiace, pulmonare sau alte probleme organice. Nu presupune singur că este doar anxietate dacă simptomele sunt intense sau apar brusc.

Copilul poate avea astfel de simptome? Suni tot la 112?

Da, copiii pot avea episoade de lipsă de aer, durere în piept și leșin, de la crize de astm până la probleme cardiace sau infecții severe. Dacă simptomele sunt intense sau copilul pare foarte apatic, suni la 112 fără întârziere.

Când cineva de lângă tine are respirație dificilă cu durere în piept și leșin, nu te gândești la „a nu deranja” sau „a nu speria familia”, ci la cum îl poți ajuta rapid. Un telefon la 112 la timp poate face diferența între o sperietură trecătoare și o tragedie.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical sau serviciile de urgență. Pentru simptome intense sau îngrijorătoare, apelează 112 sau adresează-te cât mai repede unui medic cardiolog ori serviciului de urgență.