Copilul are febră mare, durere de gât, dintr-o dată, apare o erupție roșiatică pe corp. Te gândești imediat la scarlatina și cauți poze pe internet, dar nu e clar ce vezi. În articol explicăm cum recunoști semnele tipice și în ce situații trebuie cerut rapid consult medical.

Ce este scarlatina, pe înțelesul tuturor

Scarlatina este o infecție provocată de o bacterie numită streptococ de grup A. Aceeași bacterie poate da și banala „angină” streptococică, doar cu durere de gât, dar în scarlatină apare și o erupție specifică pe piele.

Apare mai ales la copiii de vârstă școlară, dar nici adulții nu sunt complet feriți. Mulți părinți se sperie pentru că o asociază cu complicațiile de demult, din poveștile bunicilor. În prezent, cu diagnostic la timp și tratament corect, evoluția este, de regulă, bună.

Infecția se transmite pe cale respiratorie, prin tuse, strănut sau vorbit la mică distanță. De aceea, focarele apar frecvent în colectivități: grădinițe, școli, after-school. De obicei, totul începe cu un copil care „aduce” infecția în grup, uneori fără să fie clar de unde.

Diferența majoră față de alte viroze este combinația dintre durerea intensă în gât, febra înaltă și erupția roșie, aspră, care dă numele bolii.

Primele semne și cum se deosebește de o viroză obișnuită

La debut, tabloul seamănă foarte mult cu o amigdalită simplă. Copilul poate să fie bine dimineața, spre prânz sau seara, să facă febră brusc, înaltă, chiar peste 38,5-39°C, însoțită de frisoane și stare generală alterată.

Apare o durere puternică în gât, uneori atât de intensă încât copilul refuză să mănânce sau chiar să înghită saliva. Pot exista greață, vărsături sau dureri de burtă, mai ales la cei mai mici.

Erupția cutanată apare de obicei după 12-48 de ore de la debutul febrei. Este formată din puncte roșii foarte dese, fine, care la palpare dau impresia de „piele de șmirghel”. La început se vede mai clar pe torace, apoi pe restul corpului, în special în pliurile de la coate, axile și la inghinal.

Fața este roșie, obrajii par „aprinsi”, iar zona din jurul gurii rămâne mai palidă. Limba trece printr-un aspect albicios la început, apoi devine roșie, cu papile proeminente – medicii numesc asta limbă „zmeurie”.

Mulți părinți confundă erupția cu o alergie sau cu pojarul. Un indiciu că nu e doar o viroză banală este combinația între durerea de gât severă, febra mare și această erupție aspră, plus faptul că micuțul arată clar mai bolnav decât la un simplu guturai.

De ce apare, cum se transmite și cine e mai expus

Bacteria responsabilă trăiește în gâtul sau nasul unor persoane, care pot fi bolnave sau doar purtătoare fără simptome. Se transmite prin picături de salivă răspândite la tuse, strănut sau vorbit de aproape, dar și prin obiecte contaminate, atinse la scurt timp după ce au fost folosite de cineva infectat.

Copiii de vârstă preșcolară și școlară sunt cei mai expuși, pentru că stau mult timp în spații închise, își împart jucării, sticle de apă, tacâmuri la after-school și încă nu au reflexul de a se spăla des pe mâini. Frățiorii mai mici, de acasă, se îmbolnăvesc frecvent la rândul lor.

Adulții care lucrează cu copiii, profesorii sau părinții cu imunitate scăzută pot face și ei boala. În practică, vedem des situația în care un părinte dezvoltă o angină severă la câteva zile după ce copilul a fost diagnosticat cu infecție streptococică.

Contează și momentul din an. În sezonul rece și la început de primăvară, când circulă multe infecții respiratorii, crește și numărul de cazuri. Nu există însă o „lună de scarlatină” clară, apar cazuri și în afara sezonului rece.

Cum pune medicul diagnosticul și ce analize pot fi recomandate

Diagnosticul se bazează în primul rând pe consultul clinic. Medicul se uită în gât, verifică amigdalele, ganglionii de la gât, erupția, ascultă inima și plămânii, întreabă de câte zile sunt simptomele și cum a evoluat febra.

În multe cazuri, aspectul este atât de tipic încât medicul poate ridica suspiciunea de boală din câteva minute de la intrarea în cabinet. Pentru confirmare, poate recomanda un test rapid din secreția din gât, care arată prezența streptococului de grup A, sau un exudat faringian clasic, trimis la laborator.

Testul rapid are avantajul că oferă un răspuns în câteva minute, chiar în cabinet. Exudatul durează mai mult, dar poate fi util în situații neclare sau când simptomele nu se potrivesc perfect cu tabloul clasic.

În anumite situații, mai ales dacă starea generală este foarte alterată, medicul poate cere și analize de sânge, cum ar fi hemoleucograma sau proteina C reactivă, pentru a evalua intensitatea inflamației. Acestea nu pun singure diagnosticul, ci îl completează.

Nu este recomandat să pornești un antibiotic „după ureche”, înainte de a ajunge la medic, pentru că poate modifica tabloul bolii și testele, fără să fie neapărat tratamentul potrivit.

Tratament, îngrijire acasă și când se cere consult de urgență

Tratamentul de bază este antibiotic, prescris de medic, în funcție de greutatea copilului, de eventualele alergii și de ghidurile actuale. Scopul nu este doar să dispară simptomele, ci și să fie eliminată bacteria și reduse riscurile de complicații, precum reumatismul articular acut sau problemele renale.

Pe lângă antibiotic, se folosesc medicamente pentru febră și durere, conform recomandării medicului, hidratare bună și repaus la domiciliu. Camera nu trebuie supraîncălzită, iar aerul din încăpere se aerisește des. Mâncarea poate fi mai moale, la temperatură potrivită, pentru că gâtul doare.

După aproximativ 24 de ore de tratament corect, copilul nu mai este, de regulă, contagios, iar starea începe să se amelioreze. Totuși, cura de antibiotic trebuie urmată până la capăt, chiar dacă micuțul pare vindecat după câteva zile.

Consult medical este bine să ceri în aceeași zi când copilul are:

  • febră peste 38,5°C care nu răspunde bine la antitermice sau revine repede
  • durere severă în gât, cu dificultăți la înghițire
  • erupție roșie pe corp apărută pe fond de febră și durere de gât
  • stare generală foarte alterată, copil apatic sau plângăcios, diferit de virozele obișnuite

Sunt situații în care nu mai aștepți programare la medic și chemi direct 112 sau mergi la urgență:

  • copilul respiră greu, se aude un șuierat sau pare că se sufocă
  • gâtul sau limba se umflă vizibil, erupția apare brusc cu mâncărime puternică și umflarea buzelor
  • devine foarte somnolent, greu de trezit sau nu mai răspunde normal
  • face convulsii pe fond de febră

După boală, la 1-2 săptămâni, pielea de pe palme, tălpi și vârful degetelor poate începe să se cojească. Este un fenomen obișnuit în infecțiile de acest tip și nu înseamnă că tratamentul nu a mers. Totuși, dacă apar dureri articulare, urină spumoasă, umflarea picioarelor sau febră care revine, e nevoie din nou de medic.

Întrebări frecvente

Poate lua un adult scarlatină de la copil?

Da, adulții se pot infecta, mai ales dacă locuiesc în aceeași casă sau îngrijesc copilul bolnav. La ei, tabloul poate arăta ca o angină streptococică severă, cu sau fără erupție. E indicat consult rapid dacă apare durere mare în gât cu febră.

Cât timp este contagios copilul cu scarlatină?

Fără tratament, contagiozitatea poate dura mai multe zile. Cu antibiotic corect, după aproximativ 24 de ore riscul de transmitere scade mult, dar întoarcerea în colectivitate se face doar după aviz medical și după ce copilul se simte bine.

Poate apărea scarlatina de mai multe ori la același copil?

Da, se poate repeta. Există mai multe tipuri de toxine produse de streptococ, iar imunitatea nu acoperă întotdeauna toate variantele. De aceea, un copil poate avea un nou episod, care trebuie din nou evaluat și tratat de medic.

Multe dintre grijile legate de această boală vin din amintirile unei alte epoci, când accesul la antibiotic și la medic era dificil. Acum, atenția ta la primele semne și un consult rapid fac, de cele mai multe, diferența între o infecție neplăcută, dar controlată, și complicații.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru diagnostic și tratament adecvate, adresează-te medicului de familie, unui medic pediatru sau unui medic infecționist.