Vederea care se estompează treptat, culorile care par mai șterse sau lumina farurilor care te orbește noaptea mai tare decât înainte – acestea sunt câteva dintre primele semnale pe care le dă cataracta, adesea ignorată ani de zile. Îți explicăm ce simptome apar la început, de ce e bine să nu le amâni și când trebuie să ajungi la oftalmolog.

Cum se modifică vederea la primele semne ale cataractei

Cataracta apare când cristalinul ochiului – lentila naturală din spatele pupilei – își pierde transparența și se opacifiază progresiv. Procesul e lent, uneori pe parcursul mai multor ani, și tocmai de aceea mulți oameni ajung la oftalmolog abia când vederea e deja serios afectată.

Primul semn pe care îl observă cei mai mulți este o vedere neclară, ca și cum ai privi printr-un geam aburit sau printr-un voal subțire. Nu doare, nu apare brusc și nu dispare la clipit – e o ceață ușoară care rămâne. La început, ochelarii par să rezolve problema, dar la un moment dat nici cu dioptrii corecte lucrurile nu mai arată la fel de clar ca înainte.

Un alt semn frecvent este sensibilitatea crescută la lumină puternică. Soarele de vară sau farurile mașinilor din față pot deveni deranjante sau chiar dureroase, iar în jurul surselor de lumină pot apărea haouri – cercuri luminoase care nu erau acolo înainte. Noaptea, condusul devine mai dificil tocmai din acest motiv.

Culorile par și ele altfel. Nuanțele vii devin mai estompate, mai gălbui sau mai terne, ca și cum cineva a dat intensitatea mai jos. Uneori, cataracta poate produce o vedere dublă pe un singur ochi – adică o imagine dublă chiar și atunci când celălalt ochi e acoperit. Acesta e un semn care merită verificat de urgență.

De ce apare și cine e mai expus

Cel mai frecvent, cataracta vine pur și simplu cu vârsta. După 60 de ani, modificările cristalinului sunt aproape inevitabile în grade diferite. Dar nu e exclusiv o problemă a vârstnicilor.

Diabetul zaharat accelerează apariția cataractei, uneori și la persoane mai tinere. Expunerea îndelungată la soare fără protecție UV, tratamentele cu corticosteroizi pe termen lung, anumite traumatisme oculare sau intervențiile chirurgicale anterioare la ochi pot contribui și ele. Există și forme congenitale, prezente de la naștere, pe care medicul pediatru sau oftalmologul le identifică la controalele de rutină ale copilului.

Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc documentați, chiar dacă mulți nu îi asociază cu sănătatea ochilor.

Când trebuie să mergi la oftalmolog

Dacă observi că vederea ta s-a schimbat – chiar și ușor, chiar și doar la lumina artificială sau pe timp de noapte – e momentul unui consult. Nu trebuie să aștepți să nu mai poți citi sau să nu mai poți conduce.

Există câteva situații în care programarea la oftalmolog nu ar trebui amânată:

  • vederea dublă apărută brusc pe un singur ochi
  • sensibilitate extremă la lumină, însoțită de durere
  • scădere rapidă a acuității vizuale în câteva săptămâni
  • dificultate clară de a conduce noaptea sau de a citi

La un consult oftalmologic de rutină, medicul poate identifica opacifierea cristalinului printr-un examen simplu cu lampa cu fantă, fără investigații complicate. Dacă ai peste 50 de ani și nu ai mai fost la control, e un motiv bun să mergi acum, indiferent dacă ai sau nu simptome clare.

Ce urmează după diagnostic

Cataracta nu se tratează cu picături sau cu ochelari, oricât de mult și-ar dori mulți pacienți să audă altceva. Singurul tratament eficient este intervenția chirurgicală, prin care cristalinul opacifiat este înlocuit cu o lentilă artificială. Operația se face în ambulator, durează de regulă 15-20 de minute și are o rată mare de succes.

În România, intervenția se poate face decontat prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu bilet de trimitere de la medicul de familie și programare la un spital cu secție de oftalmologie. Există și varianta privată, unde costurile pot ajunge de la câteva mii de lei în sus, în funcție de tipul de lentilă ales și de clinică.

Decizia de a opera se ia împreună cu medicul oftalmolog, în funcție de cât de mult afectează cataracta calitatea vieții – nu există o regulă fixă legată de gradul de opacifiere.

Întrebări frecvente

Cataracta apare doar la bătrâni?

Nu. Deși e mai frecventă după 60 de ani, poate apărea și mai devreme, mai ales la persoanele cu diabet, la cele care au urmat tratamente corticosteroide îndelungate sau ca urmare a unui traumatism ocular.

Se decontează operația de cataractă prin CNAS?

Da, intervenția este decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu bilet de trimitere de la medicul de familie. Lentilele premium sau clinicile private implică costuri suplimentare suportate de pacient.

Cataracta poate reveni după operație?

Lentila artificială implantată nu se opacifiază. Uneori poate apărea o opacifiere a capsulei din spatele lentilei – numită cataractă secundară – care se tratează simplu, cu laser, în câteva minute.

Cataracta nu e o urgență în sensul clasic al cuvântului, dar ignorată prea mult timp limitează serios calitatea vieții. Un control oftalmologic la timp face diferența dintre o intervenție planificată, în condiții bune, și una amânată până când vederea ajunge să fie cu adevărat compromisă.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice modificare a vederii, discută cu un medic oftalmolog.