Când temperatura scade și răcelile se înmulțesc, streptococul beta-hemolitic devine una dintre cele mai frecvente cauze de durere în gât la copii și adulți. Nu e o simplă răceală – e o infecție bacteriană care se tratează diferit și care, lăsată fără tratament, poate lăsa complicații serioase. Îți explicăm cum o recunoști, ce riscuri reale există și ce urmează după ce medicul pune diagnosticul.

De ce apare mai des iarna și cine e mai expus

Streptococul beta-hemolitic de grup A, cunoscut și ca Streptococcus pyogenes, circulă tot anul, dar sezonul rece îi oferă condiții ideale. Oamenii stau mai mult în spații închise, ventilate prost, și se adună în grupuri – colectivitățile de copii, școlile, grădinițele, cabinetele medicale aglomerate. Bacteria se transmite prin picăturile de salivă eliminate la tuse sau strănut și prin contact direct cu secrețiile unei persoane infectate.

Copiii cu vârste între 5 și 15 ani sunt cel mai des afectați, dar adulții care locuiesc sau lucrează alături de ei nu sunt feriți. Persoanele cu sistem imunitar slăbit, cele cu episoade repetate de amigdalită sau cu antecedente de infecții streptococice au un risc mai mare de a face forme care revin.

Cum îți dai seama că nu e o simplă răceală

Confuzia dintre o faringită virală și una streptococică e foarte frecventă, și de înțeles – ambele dor în gât și pot da febră. Diferența contează, pentru că antibioticele sunt eficiente în infecțiile bacteriene, nu în cele virale.

Câteva semne care apar mai des în infecțiile cu streptococ: durerea în gât se instalează brusc și e intensă, amigdalele sunt roșii și pot prezenta depozite albe sau gălbui, ganglionii de la gât sunt măriți și sensibili la atingere, febra depășește de regulă 38,5°C. Absența tusei și a secrețiilor nazale e un indiciu important – dacă durerile de gât vin cu nas înfundat și tuse, cauza e mai probabil un virus.

Uneori apare și o erupție cutanată fină, roșiatică, care începe pe trunchi și se extinde – aceasta e scarlatina, tot o infecție streptococică, mai frecventă la copii. Nu e mai gravă prin ea însăși, dar necesită același tratament antibiotic.

Cum se pune diagnosticul – și de ce contează

Medicul poate suspecta infecția streptococică pe baza simptomelor, dar confirmarea vine din analize. Testul rapid antigen – disponibil în cabinetele de medicină de familie și la pediatru – dă un rezultat în câteva minute și poate fi decontat prin CNAS dacă medicul îl consideră necesar. Exsudatul faringian, recoltat de pe amigdale și trimis la laborator, oferă un rezultat mai precis în 24-48 de ore și arată și sensibilitatea bacteriei la antibiotice.

Nu e recomandat să iei antibiotice fără un diagnostic confirmat. Pe lângă riscul de rezistență la antibiotice, tratezi o infecție virală cu un medicament care nu are niciun efect asupra ei și expui organismul la efecte adverse inutile.

Tratament și riscuri reale dacă infecția e ignorată

Infecția streptococică se tratează cu antibiotice – de regulă din clasa penicilinelor, dacă nu există alergie. Durata tratamentului o stabilește medicul, dar e important să fie respectată integral, chiar dacă simptomele dispar după câteva zile. Oprirea prematură a antibioticului lasă loc bacteriei să revină și crește riscul de complicații.

Și aici e partea care merită luată în serios. Lăsat netratat sau tratat incomplet, streptococul beta-hemolitic poate duce la complicații care nu mai au legătură cu gâtul. Reumatismul articular acut, o complicație care poate afecta inima, articulațiile și sistemul nervos, apare rar, dar rămâne un risc real mai ales la copii. Glomerulonefrita post-streptococică, o inflamație a rinichilor, e o altă complicație posibilă. Ambele pot fi prevenite printr-un tratament antibiotic complet și la timp.

Întrebări frecvente

Trebuie să stau acasă dacă am streptococ?

Da, cel puțin 24 de ore după începerea antibioticului și până când febra dispare. Bacteria se transmite ușor, iar întoarcerea prea devreme în colectivitate – mai ales pentru copii – crește riscul de a infecta și pe alții.

Se poate repeta infecția în același sezon?

Da. Infecția cu streptococ nu lasă imunitate de lungă durată și există mai multe tulpini. Episoadele repetate, mai mult de 3-4 pe an, pot ridica discuția despre amigdalectomie, pe care medicul ORL o evaluează individual.

Am nevoie de bilet de trimitere pentru testul rapid?

Nu. Medicul de familie poate efectua testul rapid direct în cabinet, fără trimitere la specialist. Dacă ai simptome, consultul la medicul de familie e primul pas.

Durerea în gât care nu trece în două-trei zile, care vine cu febră mare și fără simptome de răceală, merită un consult – nu o așteptare cu ceaiuri și antiinflamatoare. Diagnosticul rapid face diferența între o infecție tratată simplu și complicații care se rezolvă mult mai greu.

Surse: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – ghiduri privind infecțiile streptococice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – reglementări privind serviciile decontate în medicina de familie.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă tu sau copilul tău aveți simptome de infecție streptococică, adresați-vă medicului de familie sau unui medic pediatru pentru diagnostic și tratament adecvat.