Ai făcut un Test Babeș-Papanicolau la controlul de rutină și pe rezultat apar termeni pe care nu îi înțelegi. Sau poate medicul ți-a recomandat testul și nu îți e clar ce verifică, de fapt. În rândurile de mai jos explicăm ce poate depista acest test, la fel de important, ce NU arată.

Ce este testul Babeș-Papanicolau, pe înțelesul tuturor

Testul Babeș-Papanicolau este o analiză a celulelor de pe colul uterin, adică partea inferioară a uterului, care comunică cu vaginul. Medicul ginecolog sau medicul de familie recoltează, cu o periuță mică, un strat foarte subțire de celule de la acest nivel.

Proba ajunge apoi la laborator, unde este privită la microscop de un medic anatomopatolog. Scopul nu este să vadă cum arată colul „în general”, ci dacă există celule modificate, care ar putea anunța o problemă în dezvoltare.

Nu este o procedură dureroasă, dar poate fi neplăcută pentru unele femei, din cauza emoțiilor sau a poziției pe masa ginecologică. Recoltarea propriu-zisă durează, de cele mai multe, sub un minut.

În România, testul se poate face atât în sistemul public, cât și în privat. Există programe de screening pentru cancerul de col uterin, dar în practică multe femei ajung la test la recomandarea medicului ginecolog, în cadrul unui control anual sau o dată la câțiva ani.

Ce poate depista și cum ajută la prevenirea cancerului de col

Rolul principal al testului este să identifice leziuni precanceroase, adică modificări ale celulelor care, netratate, se pot transforma în timp în cancer de col uterin. Vestea bună este că, depistate devreme, aceste leziuni pot fi tratate înainte să apară un cancer propriu-zis.

La rezultat, astfel de modificări apar sub diverse denumiri: „leziuni scuamoase intraepiteliale” ușoare sau severe, ASC-US, LSIL, HSIL. Pentru pacientă, important este mesajul de la final: dacă este nevoie de monitorizare mai deasă, de analize suplimentare sau de tratament.

Testul poate sugera și existența unui cancer de col uterin deja instalat. În astfel de situații, raportul de laborator descrie celule tipice pentru cancer. Diagnosticul final se pune însă doar după investigații suplimentare, cum ar fi colposcopia și biopsia.

Pe lângă leziunile precanceroase sau canceroase, rezultatul poate menționa semne de infecție cu virusul HPV (virusul papiloma uman). Acest virus este principala cauză a cancerului de col. Testul nu detectează direct virusul, ci efectele lui asupra celulelor. Pentru a confirma, medicul poate recomanda un test HPV separat.

Uneori, Papanicolau poate evidenția și inflamație sau infecții vaginale (de exemplu candidoză sau vaginoză bacteriană). În raport vei vedea termeni precum „flora mixtă”, „candida”, „gardnerella”. Aceste mențiuni nu țin loc de examen de secreție vaginală, dar îl pot orienta pe medic spre un tratament local.

Pe scurt, când este făcut regulat și interpretat corect, acest test reduce mult riscul de a ajunge cu un cancer de col descoperit târziu. De aceea, ginecologii insistă să nu fie sărit ani de zile la rând.

Ce NU verifică acest test și ce analize se fac în plus

Aici apare una dintre confuziile cele mai frecvente în cabinet: multe paciente cred că dacă „au Papanicolau bun”, înseamnă că toată aparatul genital este sănătos și nu mai trebuie alte verificări. Din păcate, nu e chiar așa.

În primul rând, testul nu verifică sarcina. Pentru confirmarea unei sarcini se folosesc testele de urină sau de sânge pentru beta-hCG și ecografia transvaginală, nu Papanicolau.

De asemenea, nu este un test general pentru toate bolile cu transmitere sexuală. Poate sugera uneori inflamație sau prezența unor microbi, dar nu înlocuiește analizele specifice pentru chlamydia, gonoree, sifilis, HIV sau hepatite. Pentru acestea se recomandă teste de sânge sau probe speciale din secreție.

Un alt punct important: Papanicolau nu depistează cancerul ovarian, cancerul de endometru (mucoasa uterului) sau fibroamele uterine. Aceste probleme se văd, de regulă, la ecografia transvaginală sau prin alte investigații, nu în celulele recoltate de pe col.

Nu îți poate spune nici dacă ai endometrioză, dacă trompele sunt deschise sau care este cauza infertilității. Pentru astfel de întrebări, medicul folosește alte metode: ecografie, analize hormonale, histerosalpingografie, laparoscopie, în funcție de situație.

În plus, testul nu verifică „starea ovarelor” și nu arată dacă ești sau nu la menopauză. Menopauza se apreciază în primul rând clinic (după menstruații), la nevoie, cu ajutorul unor analize hormonale și al ecografiei.

De aceea, chiar dacă ai un rezultat Papanicolau normal, recomandarea rămâne să mergi periodic la consult ginecologic, cu ecografie, și să discuți separat despre risc de boli cu transmitere sexuală, dorință de sarcină sau simptome care te supără.

Cum decurge recoltarea și cum te pregătești

În practică, multe femei amână ani la rând testul din teamă: de jenă, de durere sau de „ce ar putea găsi”. Odată ajunsă în cabinet, lucrurile sunt însă mai simple decât par.

Te vei întinde pe masa ginecologică, medicul va introduce un specul (un instrument care ține vaginul ușor deschis), cu o periuță mică sau o spatulă, va lua celule de pe col. Poți simți o presiune sau un disconfort scurt, dar procedura nu ar trebui să fie dureroasă.

După recoltare, unele femei observă o picătură sau două de sânge pe absorbant în acea zi. De obicei, nu este motiv de îngrijorare, dar dacă sângerarea continuă sau este abundentă, anunță medicul.

Ca rezultatul să fie cât mai concludent, sunt câteva lucruri de care merită să ții cont înainte de recoltare:

  • nu programa testul în timpul menstruației, ideal este la mijlocul ciclului menstrual;
  • evită contactul sexual vaginal cu 24-48 de ore înainte;
  • nu folosi ovule, creme sau tampoane interne în cele 2 zile de dinainte;
  • nu face spălături vaginale interne înainte de recoltare;
  • anunță medicul dacă ai avut tratamente locale recente sau intervenții pe col.

În sistemul public, de multe ori ai nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie pentru ginecologie. Apoi, în funcție de județ și de contractele spitalelor, testul poate fi decontat sau nu. La privat, recoltarea se poate face de obicei mai rapid, contra cost.

Când trebuie să mergi la medic și cât de des se repetă

Recomandarea generală este ca femeile active sexual să discute cu medicul ginecolog despre începerea screeningului în jurul vârstei de 21-25 de ani și să repete testul regulat, la 3 ani, dacă rezultatele sunt normale. După 30 de ani se poate combina cu test HPV, caz în care intervalul poate fi mai mare, dacă totul este în regulă.

Traseul obișnuit când apare un rezultat anormal arată așa: medicul îți explică ce înseamnă, poate recomanda repetarea testului la un interval mai scurt, un test HPV, o colposcopie (examinarea detaliată a colului cu un microscop special) sau o biopsie. Nu înseamnă automat cancer, dar înseamnă că situația trebuie urmărită.

Indiferent dacă ai făcut sau nu recent Papanicolau, există câteva semne la care medicii recomandă să nu aștepți controlul anual:

  • sângerări după contact sexual sau între menstruații, fără o explicație clară;
  • scurgeri vaginale cu miros neplăcut, abundente sau cu sânge;
  • durere pelvină persistentă sau accentuată la contact sexual;
  • sângerări vaginale după instalarea menopauzei;
  • mâncărimi intense sau iritații locale care nu cedează la tratamente obișnuite.

În aceste situații, programează-te la un consult ginecologic în următoarele zile. Dacă sângerarea este abundentă, cu cheaguri, amețeală sau durere severă, mergi de urgență la medic sau sună la 112.

În rest, dacă te simți bine, un control ginecologic anual, cu discuție despre istoricul tău, ecografie și test Papanicolau la intervalele recomandate, este de obicei suficient pentru monitorizare.

Întrebări frecvente

Cât costă un test Babeș-Papanicolau și se decontează la stat?

În sistemul public, testul poate fi decontat prin programele de screening sau prin contractul spitalului cu casa de asigurări, dar accesul diferă de la un județ la altul. În privat, costul variază și se adaugă consultația ginecologică.

Dacă am vaccin HPV, mai trebuie să fac testul?

Da, vaccinarea HPV reduce mult riscul de leziuni precanceroase și cancer de col, dar nu îl elimină complet. Femeile vaccinate au în continuare nevoie de screening periodic, după aceleași principii, stabilite împreună cu medicul ginecolog.

Pot face testul în timpul menstruației?

În general, nu. Sângele poate influența calitatea probei și interpretarea. Ideal este să programezi recoltarea după ce se oprește menstruația, preferabil în prima jumătate a ciclului. Dacă ai cicluri foarte neregulate, discută cu medicul.

Un test Papanicolau durează câteva minute, dar poate schimba major povestea de sănătate a unei femei. Poate nu e consultația la care mergem cu cel mai mare entuziasm, dar e una dintre acele programări care, odată bifate regulat, îți iau o grijă mare de pe umeri.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru recomandări de screening și interpretarea rezultatelor, discută cu medicul ginecolog sau cu medicul tău de familie.