O tuse care nu trece după două-trei săptămâni ridică, firesc, o întrebare: ce se întâmplă, de fapt, în plămâni? De cele mai multe ori nu e nimic grav, dar există câteva afecțiuni respiratorii care trebuie luate în calcul înainte de a trage concluzia că e vorba de o răceală care se prelungește.
Cât de lungă e prea lungă
O tuse care apare după o infecție virală obișnuită poate dura și trei-patru săptămâni fără să fie un semn de alarmă. Căile respiratorii rămân inflamate o vreme după ce virusul a dispărut, iar tusea persistă ca reflex. Medicii numesc această formă tuse post-virală și e mai frecventă decât s-ar crede, mai ales toamna și iarna.
Pragul la care tusea devine îngrijorătoare e de obicei opt săptămâni la adulți. Dincolo de el, vorbim deja de tuse cronică, iar cauza merită investigată, nu ignorată. Problema e că mulți oameni amână consultul tocmai pentru că tusea, în sine, nu doare și nu îi împiedică să meargă la muncă.
Afecțiunile respiratorii care stau cel mai des în spatele tusei persistente
Astmul bronșic este una dintre cauzele cele mai frecvente de tuse care durează săptămâni întregi, mai ales dacă apare predominant noaptea sau dimineața devreme, ori se agravează la efort, frig sau expunere la praf. Există și o formă mai puțin cunoscută, numită astm cu tuse predominantă, în care tusea seacă este practic singurul simptom. Fără wheezing (acel sunet șuierător la respirație) și fără senzație de lipsă de aer, mulți nu se gândesc la astm, iar diagnosticul întârzie.
Bronșita cronică este o altă explicație frecventă, mai ales la fumători sau la persoanele expuse mulți ani la noxe profesionale – praf, fum, substanțe chimice. Tusea apare dimineața, cu expectorație, și se repetă cel puțin trei luni pe an, timp de doi ani consecutivi. Când bronșita cronică se asociază cu emfizemul pulmonar, vorbim despre BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), o afecțiune care se instalează treptat și e adesea depistată târziu tocmai pentru că tusea e pusă pe seama fumatului și ignorată.
Bronșiectazia – dilatarea anormală și permanentă a bronhiilor – produce și ea o tuse persistentă, de obicei cu expectorație abundentă, uneori cu nuanțe gălbui sau verzui. Apare mai des la persoanele care au trecut prin infecții respiratorii severe în copilărie sau la cei cu anumite boli cronice.
Tuberculoza pulmonară nu trebuie omisă din discuție, mai ales că România rămâne printre țările europene cu incidență ridicată a bolii, conform datelor ECDC. Tusea persistentă asociată cu transpirații nocturne, scădere în greutate sau febră ușoară prelungită justifică un consult urgent și o radiografie pulmonară.
Ce altceva poate mima o problemă pulmonară
Nu toate tusele persistente au originea în plămâni. Refluxul gastroesofagian irită laringele și provoacă tuse seacă, mai ales după mese sau în poziție culcată. Rinita cronică sau sinuzita pot genera scurgeri postnazale care irită permanent gâtul. Unele medicamente pentru tensiunea arterială, din clasa inhibitorilor ECA, produc tuse seacă la o parte dintre pacienți – uneori după câteva luni de tratament, nu imediat după inițiere.
Tocmai pentru că tusea persistentă are atât de multe cauze posibile, medicul de familie este primul pas logic. El poate decide dacă e nevoie de o radiografie pulmonară, de o spirometrie (testul care măsoară funcția respiratorie) sau de trimitere la pneumolog.
Când mergi la medic fără să mai amâni
- Tusea durează mai mult de opt săptămâni
- Apare sânge în spută, oricât de puțin
- Tusea e însoțită de febră, transpirații nocturne sau scădere în greutate
- Simți dificultăți de respirație la eforturi care înainte nu te afectau
- Ești fumător sau ai lucrat în medii cu noxe și tusea s-a intensificat
Întrebări frecvente
Am nevoie de bilet de trimitere pentru a merge la pneumolog?
Da, în sistemul public ai nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie pentru a consulta un pneumolog cu decontare prin CNAS. Fără bilet, poți merge ca plătitor direct la orice cabinet de specialitate.
Se poate face spirometria la medicul de familie?
Unele cabinete de medicină de familie dispun de spirometru, dar de regulă investigația se face la cabinetele de pneumologie sau în spitale. Medicul de familie îți poate da trimitere dacă apreciază că e necesară.
Tusea persistentă după COVID-19 e diferită față de celelalte?
Poate fi. Tusea post-COVID se încadrează în tabloul sindromului post-acut și poate dura luni de zile. Dacă persistă, merită evaluată de un medic, nu ignorată pe motiv că „e de la COVID”.
O tuse care nu cedează nu e neapărat un semn că ceva grav se întâmplă, dar e un semnal că organismul cere atenție. Investigată la timp, cauza se găsește de regulă destul de repede, iar tratamentul potrivit face o diferență reală în calitatea zilelor de zi cu zi.
Surse: Ministerul Sănătății din România, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă tusea persistă mai mult de câteva săptămâni sau e însoțită de alte simptome, discută cu medicul de familie sau cu un medic pneumolog.
