Inima ta bate de obicei fără să o simți. Când ritmul devine brusc neregulat, rapid sau cu pauze ciudate, poate fi un semn că ceva nu funcționează corect în sistemul electric al inimii. Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente cauze ale unui astfel de ritm haotic, din fericire, poate fi depistată relativ simplu dacă știi ce să urmărești și când să mergi la medic.

Ce se întâmplă, de fapt, în inimă

În mod normal, inima bate ritmic pentru că un semnal electric pornește din același punct, trece ordonat prin toate camerele și le face să se contracte în succesiune. În fibrilația atrială, atriile – cele două camere superioare ale inimii – nu se mai contractă coordonat, ci tremură haotic, cu semnale electrice dezorganizate care se suprapun. Ventriculii, camerele inferioare, primesc aceste impulsuri în mod neregulat și răspund cu bătăi imprevizibile ca ritm și intensitate.

Rezultatul este un puls neregulat, uneori rapid, alteori cu pauze mai lungi între bătăi. Unii oameni îl simt imediat ca o senzație de fluturare în piept sau de inimă care sare. Alții nu simt nimic și află întâmplător, la un control de rutină.

Cum arată simptomele și de ce diferă atât de mult

Fibrilația atrială nu se manifestă la fel la toți. O parte dintre pacienți descriu palpitații clare, o senzație de inimă care bate neregulat sau prea repede, oboseală apărută fără un motiv evident, dificultăți de respirație la efort ușor sau amețeli. Altcineva poate trăi cu această afecțiune luni de zile fără niciun simptom notabil.

Tocmai de aceea, fibrilația atrială descoperită accidental la un EKG de rutină nu este o raritate. Mulți oameni ajung la cardiolog pentru cu totul altceva și află abia atunci că ritmul cardiac nu a fost în regulă probabil de ceva vreme.

Există și situații care cer atenție rapidă: palpitații intense apărute brusc, durere în piept, leșin sau stare de rău cu slăbiciune bruscă sunt semne pentru care trebuie să mergi de urgență la spital, nu să aștepți o programare.

Cum se pune diagnosticul în România

Drumul obișnuit începe la medicul de familie, care poate sesiza un puls neregulat la consultație sau poate vedea modificări pe un EKG simplu, efectuat chiar în cabinet. De acolo, biletul de trimitere la cardiolog vine de regulă rapid, mai ales dacă simptomele sunt prezente.

Electrocardiograma rămâne investigația de bază. Dacă fibrilația atrială este prezentă în momentul înregistrării, se vede clar pe traseul EKG: absența undelor P ordonate și un ritm ventricular complet neregulat. Problema apare când aritmia este intermitentă – vine și trece – și nu se surprinde în cele câteva secunde ale unui EKG standard.

În astfel de cazuri, medicul cardiolog poate recomanda un Holter EKG, un dispozitiv mic purtat 24 sau 48 de ore care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii. Dacă episoadele sunt rare, există și monitoare care pot fi purtate săptămâni întregi. Aceste investigații sunt decontate prin CNAS cu bilet de trimitere de la specialist, deși timpii de așteptare variază între spitale.

Pe lângă EKG și Holter, cardiologul poate solicita o ecocardiografie – o ecografie a inimii – pentru a vedea cum funcționează structura cardiacă și dacă există modificări care favorizează aritmia. Analize de sânge pentru tiroidă, electroliți și funcție renală completează de obicei tabloul, pentru că fibrilația atrială poate apărea în contextul unor dezechilibre metabolice sau al hipertiroidismului.

Ce urmează după diagnostic

Odată confirmată, fibrilația atrială se tratează în funcție de mai mulți factori: cât de des apare, ce simptome produce, ce alte boli are pacientul și care este riscul de complicații. Cel mai îngrijorător risc asociat acestei aritmii este formarea de cheaguri în atrii, care pot ajunge la creier și provoca un accident vascular cerebral. De aceea, medicul evaluează întotdeauna dacă pacientul are nevoie de anticoagulante, indiferent de decizia legată de ritmul cardiac în sine.

Controlul ritmului sau al frecvenței cardiace se face cu medicamente specifice, iar în unele cazuri se poate recurge la proceduri precum cardioversia electrică sau ablatia prin cateter. Acestea sunt decizii pe care medicul cardiolog le ia împreună cu pacientul, după o evaluare completă.

Întrebări frecvente

Pot să am fibrilație atrială fără să simt nimic?

Da, este posibil. O parte dintre pacienți nu au niciun simptom și descoperă aritmia întâmplător, la un EKG făcut din alt motiv. De aceea, controalele periodice contează, mai ales după 50 de ani.

Am nevoie de bilet de trimitere pentru Holter EKG?

Da, pentru decontare prin CNAS este nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la specialist. Fără bilet, investigația se poate face privat, la prețuri care variază între 150 și 300 de lei, în funcție de clinică și de durata monitorizării.

Fibrilația atrială dispare singură?

Uneori episoadele se opresc de la sine, mai ales în formele paroxistice. Asta nu înseamnă că nu necesită evaluare – riscul de accident vascular cerebral există și în episoadele scurte, iar medicul trebuie să decidă dacă e nevoie de tratament.

Un ritm cardiac neregulat nu este întotdeauna dramatic în momentul în care apare, dar poate avea consecințe serioase dacă rămâne nediagnosticat. Un control la cardiolog, un EKG sau un Holter pot oferi un răspuns clar -, de multe, liniștea că știi cu ce ai de-a face.

Surse: Societatea Europeană de Cardiologie (ghiduri de management al fibrilației atriale), Ministerul Sănătății din România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – lista investigațiilor decontate.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai simptome cardiace sau un rezultat EKG neclar, discută cu medicul de familie sau cu un medic cardiolog.