Ai senzația că tu sau copilul faceți infecții la câteva săptămâni și tot auzi în jur „ai imunitatea scăzută”? Uneori este doar perioada, colectivitatea sau oboseala, alteori poate fi nevoie de investigații suplimentare. Explicăm când infecțiile repetate sunt un motiv real să ceri evaluarea imunității.

Ce înseamnă, de fapt, să fii „mereu răcit”

Mulți părinți spun că de când copilul a intrat la grădiniță este bolnav „non-stop”. De fapt, pentru copiii mici este normal să aibă mai multe episoade de viroze respiratorii pe an, mai ales în primele sezoane de colectivitate.

La adulți, perioadele aglomerate, stresul, lipsa somnului și naveta în mijloace de transport pline pot duce și ele la răceli mai frecvente. Asta nu înseamnă automat o boală de imunitate, ci uneori doar o expunere mai mare la virusuri.

Medicii se uită la mai multe aspecte, nu doar la numărul de episoade: cât de grave sunt infecțiile, ce tipuri de germeni le provoacă, cât durează până trec și câte tratamente sunt necesare. Infecțiile ușoare, de tip „răceală de sezon”, care se vindecă în câteva zile, sunt diferite de pneumonii repetate sau infecții care ajung des la spital.

Contează și locul infecțiilor: sunt doar la nas și gât sau apar și infecții urinare, cutanate, digestive? Un tablou mai „colorat”, cu infecții în mai multe zone ale corpului, poate ridica întrebări suplimentare.

De ce pot apărea mai des răceli și alte infecții

Înainte de a da vina pe „sistemul imunitar slăbit”, medicul se uită la cauzele banale, dar foarte frecvente. Copiii care stau în colectivitate, copiii cu frați mai mari sau adulții care lucrează cu publicul intră în contact zilnic cu mai mulți germeni.

Pe lângă expunere, există și factori care fac organismul mai vulnerabil: fumatul activ și pasiv, aerul uscat și poluat, odihna insuficientă, munca în ture de noapte, alimentația săracă în fructe și legume, consumul crescut de alcool. Toate acestea pot favoriza infecțiile fără să existe un defect real al imunității.

Bolile cronice, cum ar fi diabetul, bolile renale sau hepatice, dar și unele medicamente, mai ales corticoizii și tratamentele imunosupresoare, pot scădea apărarea organismului. În aceste situații, medicul știe deja că există un risc crescut de infecții și urmărește pacientul mai atent.

Abia după ce aceste explicații mai „banale” sunt analizate, medicul ia în calcul o problemă directă a sistemului imunitar, cum ar fi o imunodeficiență primară (defect prezent de la naștere) sau secundară (apărută ca urmare a altei boli).

Semne că ar putea fi o problemă de imunitate

Întrebarea pe care o aud des medicii este: „De câte ori să mai fac infecții până se consideră mult?”. Nu există un număr universal valabil, pentru că depinde de vârstă, context și anotimp. Contează mai mult tipul și severitatea episoadelor.

Există însă câteva semne de alarmă care pot indica necesitatea unei evaluări a imunității:

  • infecții repetate grave (pneumonii, infecții profunde ale pielii, sepsis, meningite);
  • nevoie frecventă de antibiotice intravenoase sau spitalizări pentru infecții;
  • infecții care durează mult sau reapar imediat după ce se opresc medicamentele;
  • infecții cu germeni neobișnuiți sau foarte „agresivi”;
  • la copii: stagnarea creșterii, lipsa poftei de mâncare, oboseală accentuată asociate cu infecții dese.

Un alt semnal este apariția de infecții în locuri în care, în mod normal, apar rar: abcese profunde, osteomielite (infecții ale oaselor), afte bucale persistente, infecții fungice care nu răspund la tratament obișnuit.

Și istoricul familial este important. Dacă în familie există persoane diagnosticate cu imunodeficiențe, boli autoimune sau anumite cancere ale sângelui, medicul poate fi mai atent la infecțiile frecvente ale copiilor sau rudelor apropiate.

Cum decurge evaluarea imunității

De obicei, traseul începe la medicul de familie sau la pediatru, care ascultă povestea completă: de când au început episoadele, ce tipuri de infecții au fost, ce tratamente au funcționat, ce boli cronice ai și ce medicamente iei. Uneori, doar această discuție lămurește lucrurile.

Pasul următor este examenul clinic și câteva analize de sânge de bază. Medicul poate recomanda hemoleucograma completă (numărul și tipul celulelor albe), markeri de inflamație, la nevoie, teste pentru anumite infecții sau boli cronice care ar putea slăbi organismul.

Dacă rezultatele și tabloul clinic ridică suspiciuni, urmează trimiterea către un medic alergolog sau imunolog. Acesta poate indica analize mai specifice pentru sistemul imunitar, de exemplu măsurarea imunoglobulinelor (anticorpii din sânge) sau evaluarea unor tipuri de limfocite.

Unele analize se fac pe nemâncate, altele nu au cerințe speciale. Laboratorul sau medicul îți vor spune clar cum să te pregătești. În unele cazuri, medicul poate recomanda și investigații imagistice, cum ar fi radiografii sau ecografii, pentru a vedea efectele infecțiilor asupra organelor.

Nu întotdeauna evaluarea imunității descoperă un „defect”. Uneori, concluzia este că sistemul imunitar este normal, dar expunerea la germeni sau alți factori de viață fac infecțiile mai frecvente. Și această informație este utilă, pentru că scade anxietatea și orientează eforturile către schimbarea stilului de viață, nu către tratamente inutile.

Ce poți face tu și când mergi la medic

Măsurile de stil de viață nu înlocuiesc investigațiile când există semne serioase, dar ajută mult în infecțiile ușoare și medii. Spălatul corect pe mâini, aerisirea încăperilor, evitarea fumului de țigară, somnul suficient și mișcarea regulată sunt lucruri aparent banale, dar care contează.

Alimentația variată, cu legume, fructe, surse de proteine de calitate și grăsimi sănătoase, susține organismul să facă față mai ușor infecțiilor. Vaccinările recomandate de medic reduc riscul unor boli severe, implicit, stresul asupra sistemului imunitar.

Când infecțiile se tot repetă, merită programat un consult, chiar dacă nu există încă semne dramatice. Un medic care cunoaște istoricul tău poate decide dacă este suficientă monitorizarea sau dacă e nevoie de trimitere pentru investigații suplimentare.

Există însă situații în care nu se mai așteaptă programare, ci se merge direct la urgență. Semnele care ar trebui să te trimită rapid la camera de gardă sunt:

  • febră foarte mare, care nu scade deloc cu antitermice;
  • dificultăți de respirație, respirație rapidă sau zgomotoasă;
  • dureri puternice în piept, confuzie, somnolență marcată;
  • erupții violacee pe piele asociate cu febră;
  • copil sau adult care pare „stins”, greu de trezit.

În privința suplimentelor pentru imunitate, mesajul medicilor este clar: pot fi un sprijin în anumite situații, dar nu înlocuiesc nici vaccinurile, nici tratamentul infecțiilor, nici investigațiile când acestea sunt necesare. Înainte să iei produse pe termen lung, discută cu un specialist, mai ales dacă ai deja boli cronice sau iei alte medicamente.

Întrebări frecvente

De câte ori pe an este „normal” să răcesc?

Nu există un număr magic. Copiii mici pot avea mai multe viroze pe an, mai ales în colectivitate, iar adulții expuși mult la public se pot îmbolnăvi mai des. Devine îngrijorător când episoadele sunt severe, necesită spitalizări sau lasă complicații.

Ce analize de sânge se fac pentru verificarea imunității?

De obicei se pornește cu hemoleucogramă, markeri de inflamație, la nevoie, dozarea imunoglobulinelor. În funcție de rezultat, medicul alergolog sau imunolog poate recomanda teste mai detaliate. Nu are rost să le faci „din proprie inițiativă”, fără recomandare medicală.

Pot să iau suplimente pentru imunitate fără să merg la medic?

Suplimentele aparent inofensive pot interacționa cu medicamentele sau pot fi inutile pentru problema ta reală. Pentru cure scurte, la un adult sănătos, riscul este mic, dar dacă infecțiile sunt frecvente sau ai boli cronice, discută înainte cu medicul.

Teama de „imunitate scăzută” îi face pe mulți să încerce singuri tot felul de produse, în loc să ceară o evaluare clară. Dacă infecțiile îți schimbă planurile lună de lună sau ajungi des la antibiotice, merită să afli, cu ajutorul unui medic, care este de fapt cauza.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă te confrunți cu infecții frecvente sau severe, discută cu medicul de familie, cu pediatrul sau cu un medic alergolog/imunolog pentru recomandări adaptate situației tale.