Senzația de arsură care urcă din stomac spre piept și gât este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung la medicul gastroenterolog. Refluxul gastroesofagian apare când conținutul acid al stomacului se întoarce în esofag, iar disconfortul poate fi ocazional sau aproape zilnic. Dacă te-ai trezit noaptea cu gust acru în gură sau ai simțit arsura după o masă mai copioasă, articolul acesta îți explică de ce se întâmplă și ce opțiuni există.

De ce apare arsura și cine e mai expus

La baza esofagului există un mușchi circular, numit sfincter esofagian inferior, care funcționează ca o supapă. Când aceasta nu se închide complet sau se relaxează la momente nepotrivite, acidul din stomac urcă acolo unde nu ar trebui. Mucoasa esofagului nu este protejată ca cea a stomacului, de aceea apare senzația de arsură.

Există mai mulți factori care slăbesc această supapă sau cresc presiunea în stomac. Excesul de greutate este unul dintre cei mai frecvenți, pentru că grăsimea abdominală apasă direct pe stomac. Sarcina produce același efect. Fumatul reduce tonusul sfincterului și scade producția de salivă, care în mod normal neutralizează parțial acidul. Anumite medicamente, printre care relaxantele musculare, unele antihipertensive sau antiinflamatoarele nesteroidiene, pot agrava refluxul la persoanele predispuse.

Hernia hiatală, adică alunecarea parțială a stomacului prin diafragmă în torace, este o cauză anatomică des întâlnită, mai ales după 50 de ani. Mulți oameni o au fără să știe și o descoperă abia după ce refluxul devine supărător.

Ce alimente și obiceiuri declanșează episoadele

Factorul declanșator variază de la o persoană la alta, dar există câteva categorii care revin constant în discuțiile dintre pacienți și medici. Cafeaua, alcoolul, ciocolata și menta relaxează sfincterul esofagian. Alimentele grase sau prăjite încetinesc golirea stomacului, ceea ce crește presiunea și favorizează refluxul. Citricele și roșiile, prin aciditatea lor, agravează arsura deja existentă, chiar dacă nu o provoacă singure.

Obiceiurile contează la fel de mult ca alimentele. Mesele luate în grabă, porțiile mari mâncate seara târziu, culcatul imediat după masă sau poziția aplecată în primele ore după ce ai mâncat sunt situații pe care mulți le recunosc. O masă consistentă înainte de culcare, urmată de somn, este rețeta sigură pentru o noapte agitată cu arsuri și treziri frecvente.

Când refluxul nu mai e doar un disconfort

Ocazional, arsura după o masă mai bogată nu este un motiv de îngrijorare. Dar când simptomele apar frecvent, de mai mult de două ori pe săptămână, sau când apar și alte semne, merită un consult gastroenterologic.

Printre semnele care necesită evaluare medicală promptă se numără:

  • dificultatea la înghițit sau senzația că mâncarea se oprește în gât
  • pierderea în greutate fără o cauză clară
  • durere în piept care nu cedează
  • tuse cronică sau răgușeală persistentă, fără o cauză respiratorie evidentă
  • vărsături frecvente sau cu sânge

Refluxul netretat ani de zile poate produce modificări ale mucoasei esofagiene, o complicație numită esofag Barrett, care necesită monitorizare periodică prin endoscopie digestivă superioară.

Ce opțiuni de tratament există

Primul pas, înainte de orice medicament, este ajustarea obiceiurilor. Medicii recomandă de regulă mese mai mici și mai dese, evitarea alimentelor care declanșează simptomele, ridicarea capului patului cu câțiva centimetri și un interval de cel puțin două-trei ore între ultima masă și culcare. La persoanele cu exces de greutate, chiar și o scădere moderată poate reduce semnificativ episoadele.

Când modificările de stil de viață nu sunt suficiente, medicul poate recomanda medicamente. Antiacidele acționează rapid, dar efectul lor durează puțin. Blocanții receptorilor H2 reduc producția de acid pentru câteva ore. Inhibitorii de pompă de protoni, clasa cea mai frecvent prescrisă în reflux, scad producția de acid pe o perioadă mai lungă și sunt de regulă recomandați pentru cure de câteva săptămâni, nu ca soluție permanentă fără supraveghere medicală.

Automedicația cu inhibitori de pompă de protoni, cumpărați fără prescripție din farmacii, este o practică frecventă în România. Poate aduce ameliorare pe termen scurt, dar nu înlocuiește diagnosticul. Dacă iei astfel de medicamente de mai mult de două săptămâni fără să fi văzut un medic, e momentul unui consult, nu pentru că situația e neapărat gravă, ci pentru că refluxul are uneori cauze care necesită investigații suplimentare.

În cazurile severe sau când există hernie hiatală simptomatică, medicul poate discuta și opțiunea chirurgicală, dar aceasta rămâne o decizie individualizată, luată după evaluări complete.

Întrebări frecvente

Am nevoie de bilet de trimitere pentru gastroenterolog?

Da, pentru consultul decontat prin CNAS ai nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. Poți merge și privat, fără trimitere, la tarife care variază între 150 și 300 de lei în funcție de clinică și oraș.

Endoscopia digestivă este obligatorie în reflux?

Nu întotdeauna. Medicul o recomandă când simptomele sunt persistente, când apar semne de alarmă sau când tratamentul nu a dat rezultate. Nu e o investigație de rutină la primul episod.

Refluxul poate apărea și fără arsură?

Da. Uneori se manifestă prin tuse cronică, răgușeală sau senzație de nod în gât, fără arsura clasică. Această formă se numește reflux laringofaringian și e mai greu de recunoscut.

Refluxul este una dintre afecțiunile în care obiceiurile zilnice contează mai mult decât orice pastilă. Un jurnal simplu cu ce ai mâncat și când au apărut simptomele poate fi mai util la consultul medical decât orice altă pregătire.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, discută cu medicul de familie sau cu un medic gastroenterolog.