Refluxul gastroesofagian: cauze și tratament

Refluxul gastroesofagian (RGE) afectează din ce în ce mai mulţi români, provocând arsuri în piept, gust amar în gură sau senzaţia de nod în gât. Dacă recunoşti aceste semne, este posibil să ai reflux acid, iar articolul de mai jos îţi explică ce îl cauzează, cum se diagnostică și ce metode de tratament pot readuce confortul digestiv.

Ce este refluxul gastroesofagian?

Refluxul gastroesofagian reprezintă întoarcerea conţinutului gastric, bogat în acid și enzime, în esofag. În mod normal, sfincterul esofagian inferior (SEI) funcţionează ca o supapă care împiedică trecerea sucului gastric în sus. O slăbire sau o închidere incompletă a acestui sfincter permite acidului să irite mucoasa esofagiană, generând senzaţia de arsură și alte disconforturi.

Principalele cauze ale refluxului

• Obezitatea – presiunea crescută în abdomen împinge conţinutul gastric spre esofag.
• Alimentaţia – alimentele grase, prăjite, picante, citricele, ciocolata, băuturile carbogazoase și alcoolul pot relaxa SEI.
• Fumatul – nicotina reduce tonusul muscular al sfincterului și stimulează producţia de acid.
• Îmbrăcămintea strânsă – centurile și talia strânsă cresc presiunea intraabdominală.
• Factori de mediu și stil de viaţă – consumul excesiv de cafeină, mesele târzii și stresul cronic pot agrava simptomele.

Semne și simptome frecvente

• Senzaţia de arsură în zona pieptului, în special după mese.
• Gust amar sau acru în gură, mai ales dimineaţa.
• Durere în gât, răgușeală sau senzaţia de corp străin în gât.
• Tuse uscată, în special noaptea.
• Dificultăţi la înghiţire sau senzaţia de „blocaj” în esofag.

În cazuri severe, refluxul poate duce la esofagită, stricturi sau la metaplazia Barrett, o afecţiune pre‑canceroasă.

Diagnostic – cum se confirmă refluxul

Medicul gastroenterolog poate utiliza una sau mai multe dintre următoarele metode:

• Endoscopia digestivă superioară – permite vizualizarea directă a mucoasei esofagului și identificarea inflamaţiilor.
• pH‑metria esofagiană – monitorizează nivelul de acid pe parcursul unei zile.
• Manometria esofagiană – evaluează funcţia musculară a SEI și peristaltismul esofagian.

În multe situaţii, diagnosticul se bazează pe istoricul clinic și pe răspunsul la tratamentul iniţial, fără a fi necesare teste invazive.

Opţiuni de tratament – schimbări în stilul de viaţă

Înainte de a recurge la medicamente, specialiştii recomandă adoptarea unor obiceiuri sănătoase care pot diminua frecvenţa şi intensitatea simptomelor:

• Controlul greutăţii – pierderea a 5‑10 % din greutatea corporală reduce presiunea abdominală.
• Împărţirea meselor – porţii mici, consumate la intervale regulate, evită supraalimentarea.
• Eliminarea alimentelor declanşatoare – ține un jurnal alimentar pentru a identifica și elimina alimentele care agravează refluxul.
• Ridicarea capului patului – înălţarea cu 10‑15 cm a capului patului diminuează refluxul nocturn.
• Renunţarea la fumat și alcool – ambele substanţe slăbesc SEI și cresc producţia de acid.
• Îmbrăcăminte lejeră – evită centurile strânse și pantalonii cu talie înaltă.

Medicamente – când și ce să alegi

Dacă modificările de stil de viaţă nu sunt suficiente, medicul poate prescrie una dintre următoarele categorii de medicamente:

• Antacidele – neutralizează rapid acidul gastric, oferind o ameliorare temporară.
• Inhibitorii pompei de protoni (IPP) – reduc producţia de acid pe termen lung; exemple: omeprazol, lansoprazol, esomeprazol.
• Blocanţii receptorilor H2 – diminuează producţia de acid, cu efect moderat faţă de IPP.
• Prokinetice – accelerează golirea gastrică și îmbunătăţesc tonusul SEI, utile în cazurile de reflux cu întârziere gastrică.

Este esenţial să nu depăşiţi doza recomandată și să nu utilizaţi IPP‑urile pe termen foarte lung fără supraveghere medicală, deoarece pot apărea deficienţe de vitamina B12, magneziu și un risc crescut de infecţii gastrointestinale.

Tratamente avansate și intervenții chirurgicale

În situaţii severe, când refluxul nu răspunde la medicamente și la schimbările de stil de viaţă, se poate recurge la intervenţii chirurgicale:

• Fundoplicatura laparoscopică – înfăşurarea parţială a stomacului în jurul SEI pentru a întări supapa.
• Proceduri endoscopice – de exemplu, radiofrecvenţa pentru consolidarea SEI.

Aceste opţiuni sunt evaluate individual, în funcţie de severitatea simptomelor, prezenţa complicaţiilor şi starea generală de sănătate a pacientului.

Sfaturi practice pentru a controla refluxul zilnic

• Bea apă între mese, nu în timpul lor, pentru a nu dilua sucurile gastrice.
• Încheie masa cu un ceai de ghimbir sau muştar, care poate stimula digestia.
• Foloseşte perne de susţinere pentru a menţine poziţia verticală a corpului cel puţin 30 de minute după masă.
• Înlocuieşte gustările sărate cu opţiuni bogate în fibre, cum ar fi morcovi cruzi sau mere.
• Practica tehnici de relaxare – respiraţia profundă, yoga sau meditaţia pot diminua stresul, un factor cunoscut de agravare a refluxului.

Informaţiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru un diagnostic precis și un plan de tratament adaptat nevoilor tale, este recomandată consultarea unui specialist în gastroenterologie.