Mulți oameni folosesc „infarct” și „stop cardiac” ca și cum ar fi același lucru. Nu sunt. Diferența contează enorm, pentru că semnele sunt diferite, reacția corectă e diferită, în unele situații, câteva minute fac diferența dintre viață și moarte. Îți explicăm ce se întâmplă în corp în fiecare caz și cum le recunoști.

Ce se întâmplă de fapt în corp: două mecanisme diferite

Infarctul miocardic este, în esență, o problemă de circulație. O arteră coronară – una dintre vasele care alimentează mușchiul inimii cu sânge oxigenat – se blochează, de obicei din cauza unui cheag format pe o placă de ateroscleroză. Fără sânge, zona de mușchi cardiac pe care o deservea acea arteră începe să sufere, dacă blocajul nu e rezolvat la timp, să se distrugă ireversibil. Inima continuă să bată, dar e rănită.

Stopul cardiac este altceva. Inima nu mai pompează sânge deloc – fie pentru că activitatea electrică s-a dezorganizat complet (fibrilație ventriculară), fie pentru că s-a oprit pur și simplu. Fără pompare, creierul rămâne fără oxigen în câteva secunde. Persoana își pierde cunoștința imediat.

Legătura dintre ele există: un infarct poate declanșa un stop cardiac, pentru că zona afectată de mușchi poate perturba sistemul electric al inimii. Dar stopul cardiac apare și din alte cauze – electrocutare, înec, aritmii severe la persoane fără boală coronariană, supradoze de medicamente. Infarctul și stopul cardiac nu sunt sinonime.

Cum îți dai seama cu ce ai de-a face: simptomele care contează

La infarct, persoana este, de regulă, conștientă și poate descrie ce simte. Durerea în piept este semnul clasic – apăsătoare, ca o greutate sau ca o strângere, care poate iradia spre brațul stâng, spre maxilar sau spre spate. Poate fi însoțită de transpirații reci, greață, amețeală sau senzație de sufocare. Uneori durerea e mai vagă sau lipsește aproape complet, mai ales la femei și la persoanele cu diabet – ceea ce face diagnosticul mai dificil.

La stop cardiac, semnele sunt brutale și imediate: persoana cade, nu răspunde, nu respiră normal. Nu mai poți purta o conversație cu ea. Nu mai există timp de observat și analizat.

Dacă cineva din jur se prăbușește brusc și nu reacționează, nu pierde timp căutând alte semne. Sună la 112 și începe resuscitarea cardiopulmonară dacă știi cum. Fiecare minut fără intervenție scade șansele de supraviețuire.

Cine e mai expus și de ce

Infarctul apare mai frecvent la persoanele cu factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, colesterol crescut, diabet, fumat, obezitate, sedentarism, istoric familial de boli de inimă. Bărbații sunt afectați mai devreme, dar după menopauză riscul femeilor crește semnificativ. Vârsta medie la primul infarct în România este mai mică decât media europeană, ceea ce spune ceva despre stilul de viață și despre accesul la prevenție.

Stopul cardiac poate lovi și persoane aparent sănătoase, mai ales dacă există o malformație cardiacă nediagnosticată sau o aritmie genetică necunoscută. De aceea, cazurile de stop cardiac la tineri sportivi, deși rare, apar și nu pot fi prezise fără investigații specifice.

Ce se face în urgență: reacțiile corecte

La suspiciunea de infarct, chemarea ambulanței este primul pas. Persoana trebuie să stea jos sau culcată, calmă, fără efort fizic. Nu i se dă nimic de mâncat sau băut. Dacă ajunge rapid la un spital cu laborator de cateterism cardiac, medicii pot deschide artera blocată printr-o procedură numită angioplastie primară – cu cât mai repede, cu atât mai puțin mușchi cardiac distrus.

La stop cardiac, fiecare secundă contează altfel. Resuscitarea cardiopulmonară începută imediat de martori și utilizarea unui defibrilator automat extern (disponibil în unele spații publice din România, inclusiv în aeroporturi și centre comerciale mari) pot menține persoana în viață până la sosirea ambulanței. Fără intervenție în primele minute, șansele scad dramatic.

Întrebări frecvente

Poate un infarct să nu doară deloc?

Da. Infarctele silențioase există și sunt mai frecvente la persoanele cu diabet sau la femei. Simptomele pot fi vagi: oboseală neobișnuită, greață, disconfort ușor în piept. Un ECG sau analize specifice pot arăta ce s-a întâmplat.

Dacă cineva face stop cardiac, pot face ceva fără să fiu medic?

Da. Compresiile toracice ritmice, chiar fără respirație gură la gură, mențin circulația. Sună la 112 – dispecerul îți explică ce să faci pas cu pas până sosește ambulanța.

Infarctul se poate repeta după ce ai trecut printr-unul?

Da, riscul rămâne crescut. De aceea, după un infarct, medicul cardiolog stabilește un tratament de lungă durată și recomandări clare de stil de viață care reduc șansele unui nou episod.

Confuzia dintre infarct și stop cardiac nu e doar semantică. Știi că cineva respiră și e conștient? Suni la 112 și aștepți cu persoana. Știi că cineva s-a prăbușit și nu răspunde? Începi imediat resuscitarea. Diferența dintre cele două situații schimbă tot ce faci în minutele acelea.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru orice simptom cardiac sau factori de risc cardiovascular, discută cu medicul de familie sau cu un medic cardiolog.