Endometrioza este una dintre cauzele cele mai frecvente de durere pelvină cronică la femei, dar rămâne adesea nediagnosticată ani la rând. Dacă menstruațiile dureroase, durerile în timpul actului sexual sau oboseala persistentă ți-au devenit familiare, acest articol îți explică ce se întâmplă în corp, cum ajunge medicul la diagnostic și ce opțiuni de tratament există în prezent.
Ce se întâmplă în corp și de ce doare atât de tare
În mod normal, țesutul care căptușește interiorul uterului – numit endometru – crește în uter și este eliminat lunar prin menstruație. În endometrioză, un țesut similar apare în afara uterului: pe ovare, pe trompele uterine, pe peretele pelvisului, mai rar, pe vezica urinară, intestin sau alte organe. Problema este că acest țesut reacționează la fel ca endometrul normal la hormonii din ciclul menstrual: crește, se îngroașă și sângerează. Dar nu are pe unde să iasă din corp.
Rezultatul sunt inflamații repetate, cicatrici și aderențe – zone în care organele se lipesc între ele. Tocmai de aceea durerea pelvină în endometrioză poate fi atât de intensă și poate apărea nu doar în timpul menstruației, ci și în alte momente ale lunii.
Nu se știe cu certitudine de ce apare boala. Există mai multe teorii, dintre care cea mai acceptată implică menstruația retrogradă – sângele menstrual care refluează prin trompele uterine în cavitatea abdominală. Factori genetici și imunologici par să joace și ei un rol, pentru că nu toate femeile cu menstruație retrogradă dezvoltă endometrioză.
Cum se manifestă: durerea pelvină și celelalte semne
Durerea este simptomul cel mai des menționat, dar se poate prezenta în forme foarte diferite. Unele femei descriu crampe menstruale atât de puternice încât nu pot merge la muncă sau la școală. Altele au dureri pelvine constante, care nu dispar nici între cicluri. Durerea în timpul actului sexual, mai ales la penetrare profundă, este un semn frecvent și adesea ignorat ani la rând.
Pot apărea și dureri la urinare sau la defecație, mai ales în perioada menstruației, dacă țesutul endometriozic afectează vezica sau intestinul. Sângerările menstruale abundente sau sângerările între cicluri sunt prezente la unele paciente, dar nu la toate.
Un alt aspect important: endometrioza poate fi complet asimptomatică sau poate provoca simptome minime, și totuși să afecteze fertilitatea. Aproximativ o treime până la jumătate dintre femeile cu dificultăți de a rămâne însărcinate au endometrioză, conform datelor OMS. Aceasta nu înseamnă că toate femeile cu endometrioză nu pot concepe, dar infertilitatea poate fi uneori primul semn care duce la diagnostic.
Cum ajunge medicul la diagnostic
Traseul tipic în România începe la medicul ginecolog. Ecografia transvaginală poate identifica chisturile ovariene caracteristice endometriozei (numite endometrioame), dar nu poate exclude boala dacă nu există chișturi vizibile. RMN-ul pelvin oferă mai multe detalii despre extensia leziunilor, mai ales în formele profunde.
Diagnosticul de certitudine se pune prin laparoscopie – o intervenție chirurgicală minim invazivă în care medicul introduce o cameră mică prin peretele abdominal și poate vedea direct leziunile. Dacă le recoltează și le trimite la analiză histopatologică, confirmarea este completă. Laparoscopia nu este primul pas, ci de obicei vine după ce ecografia și simptomele ridică suspiciunea clinică.
Una dintre problemele reale în România este întârzierea diagnosticului. De la primele simptome până la confirmare pot trece în medie între 7 și 10 ani, conform datelor Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE). Femeile sunt adesea trimise acasă cu antialgice sau li se spune că durerea menstruală intensă este normală. Nu este.
Cum se tratează endometrioza
Nu există un tratament universal. Medicul ginecolog alege abordarea în funcție de severitatea simptomelor, vârsta pacientei, dorința de a concepe și extensia bolii.
Tratamentul medicamentos urmărește să reducă nivelul de estrogen, hormonul care stimulează creșterea țesutului endometriozic. Contraceptivele hormonale combinate sau progestativele sunt adesea prima linie terapeutică – reduc durerea pelvină și încetinesc progresia bolii la multe paciente. Alte clase de medicamente, precum agoniștii de GnRH, induc o stare temporară similară menopauzei și sunt rezervate formelor mai severe.
Intervenția chirurgicală prin laparoscopie poate îndepărta sau distruge leziunile și aderențele. Ameliorarea durerii după operație este reală, dar endometrioza poate recidiva, mai ales dacă tratamentul hormonal nu este continuat ulterior. Histerectomia (îndepărtarea uterului) este o opțiune de ultimă instanță, pentru femeile care nu mai doresc sarcini și care nu au răspuns la alte tratamente.
Femeile care vor să conceapă și au endometrioză beneficiază adesea de evaluare la un centru de fertilitate. Opțiunile includ stimularea ovariană, inseminarea sau fertilizarea in vitro, în funcție de situația concretă.
Întrebări frecvente
Endometrioza dispare după sarcină sau menopauză?
Sarcina poate reduce temporar simptomele, dar nu vindecă boala. La menopauză, leziunile tind să regreseze odată cu scăderea estrogenului, însă simptomele pot persista dacă există aderențe sau cicatrici instalate.
Am nevoie de bilet de trimitere pentru consultul ginecologic?
Da, pentru consultul la specialist decontat prin CNAS ai nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. Consultul privat nu necesită trimitere și costă, orientativ, între 150 și 300 de lei.
Endometrioza este o boală autoimună?
Nu este clasificată ca boală autoimună, dar sistemul imunitar pare implicat în mecanismul ei. Cercetările în acest sens sunt în curs; deocamdată, boala este considerată hormonodependentă și inflamatorie.
Durerea pelvină intensă nu e ceva cu care trebuie să înveți să trăiești. Dacă simptomele îți afectează calitatea vieții – indiferent că vorbim de menstruații, de relații sexuale sau de fertilitate – merită o evaluare ginecologică atentă. Cu cât diagnosticul vine mai devreme, cu atât opțiunile de tratament sunt mai largi.
Surse: Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) – ghiduri de diagnostic și tratament al endometriozei, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – norme de trimitere la specialist.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Dacă ai simptome care te îngrijorează, discută cu medicul de familie sau cu un medic ginecolog pentru o evaluare personalizată.
