Endometrioza afectează milioane de femei la nivel global, dar în România rămâne una dintre afecțiunile diagnosticate cel mai târziu – uneori după ani întregi de dureri ignorate sau puse pe seama altceva. Dacă ai primit recent acest diagnostic sau ești la căutarea unei explicații pentru dureri pelvine recurente, iată ce înseamnă concret această afecțiune, de ce apare și ce opțiuni există.

Ce se întâmplă în corp și de ce doare atât de mult

În mod normal, țesutul care căptușește interiorul uterului – endometrul – crește în fiecare ciclu menstrual și se elimină la menstruație. În endometrioză, un țesut similar apare și în afara uterului: pe ovare, pe trompele uterine, pe peretele vezicii urinare sau pe intestin. Problema este că acest țesut reacționează la hormonii ciclului menstrual exact ca endometrul normal: crește, se îngroașă și sângerează. Dar, spre deosebire de menstruație, sângele nu are pe unde ieși din corp.

Rezultatul sunt inflamații repetate, formarea de cicatrici, în timp, aderențe între organe. De aceea durerea poate fi atât de intensă și atât de greu de localizat precis – nu vine dintr-un singur punct, ci dintr-un proces care afectează mai multe structuri în același timp.

Durerea menstruală severă este cel mai frecvent semn. Dar endometrioza poate provoca și dureri în afara perioadei, disconfort la contact sexual, dureri la urinare sau la scaun în zilele de menstruație, în unele cazuri, dificultăți de a rămâne însărcinată. Există și femei cu endometrioză care nu au simptome clare, descoperind afecțiunea doar în cadrul investigațiilor pentru infertilitate.

De ce apare și cine e mai expusă

Nu există o cauză unică demonstrată. Cea mai acceptată explicație este menstruația retrogradă: o parte din sângele menstrual refluează prin trompele uterine în cavitatea abdominală, în loc să fie eliminat complet. Celulele endometriale ajunse acolo se pot implanta pe alte organe și continuă să funcționeze. Dar această teorie nu explică totul, pentru că menstruația retrogradă apare la multe femei, iar endometrioza nu se dezvoltă la toate.

Factorii genetici par să joace un rol real: dacă mama sau sora ta au endometrioză, riscul tău este mai mare. Disfuncțiile imune și factorii hormonali sunt, de asemenea, luați în calcul în cercetare. Vârsta nu este un filtru clar – afecțiunea poate apărea la adolescente, dar și la femei de 40 de ani.

Cum se pune diagnosticul în România

Aici e una dintre cele mai mari probleme: endometrioza nu se vede la o ecografie standard în stadiile incipiente. O ecografie transvaginală efectuată de un medic ginecolog cu experiență în această afecțiune poate identifica chisturile ovariene de tip endometriom, dar confirmare certă se obține prin laparoscopie – o intervenție chirurgicală minim invazivă în care medicul introduce o cameră în abdomen și poate vedea direct țesuturile afectate.

Drumul tipic în România începe la medicul de familie, care emite biletul de trimitere la ginecolog. De acolo, în funcție de simptome și de ecografie, se poate ajunge la investigații suplimentare – RMN pelvin sau laparoscopie diagnostică. Între prima consultație și diagnostic, trec în medie mai mulți ani, mai ales dacă durerile sunt tratate inițial cu antialgice fără investigații suplimentare.

Ce opțiuni de tratament există

Nu există un tratament care să elimine definitiv endometrioza pentru toate femeile, dar simptomele pot fi controlate. Abordarea depinde de severitatea afecțiunii, de vârsta pacientei și de dacă își dorește o sarcină în viitor.

Tratamentul hormonal este prima linie în majoritatea cazurilor. Contraceptivele orale combinate, progestativele sau dispozitivele intrauterine hormonale pot reduce durerea și încetini progresia. Analogii de GnRH – o altă clasă de medicamente – induc o stare similară menopauzei temporare, reducând nivelul de estrogen, implicit, activitatea țesutului endometrial. Toate aceste scheme se stabilesc de medicul ginecolog, în funcție de situația concretă.

Când simptomele sunt severe, când există chisturi mari sau aderențe care afectează fertilitatea, intervenția chirurgicală laparoscopică poate îndepărta focarele de endometrioză. Nu garantează că afecțiunea nu va reveni, dar poate ameliora semnificativ calitatea vieții și poate crește șansele de a obține o sarcină.

Pentru femeile care încearcă să rămână însărcinate și nu reușesc, consultul la un medic specializat în fertilitate este pasul următor firesc după diagnosticul de endometrioză.

Întrebări frecvente

Endometrioza duce întotdeauna la infertilitate?

Nu. Multe femei cu endometrioză rămân însărcinate fără dificultăți. Afecțiunea poate reduce fertilitatea, mai ales în stadiile avansate, dar nu o exclude.

Durerea dispare după sarcină?

Unele femei resimt o ameliorare temporară a simptomelor în timpul sarcinii, din cauza modificărilor hormonale. Afecțiunea nu dispare, iar simptomele pot reveni după naștere.

Se decontează tratamentul prin CNAS?

Consultul ginecologic și o parte din investigații se pot deconta cu bilet de trimitere. Detaliile depind de tipul de investigație și de contractul medicului cu casa de asigurări.

Endometrioza nu este doar o menstruație dureroasă mai intensă. Este o afecțiune cronică care merită un diagnostic real și o abordare medicală adaptată, nu ani de antialgice luate fără un răspuns clar. Dacă durerile pelvine îți afectează viața lunar, o consultație ginecologică dedicată acestui subiect este un punct de plecare concret.

Surse: Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE) – ghiduri pentru endometrioză; Organizația Mondială a Sănătății (OMS); Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) – pachet de servicii medicale de bază.

Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru simptome persistente sau îngrijorătoare, discută cu medicul de familie sau cu un medic ginecolog.