Gastroscopia, procedura minim invazivă ce permite medicilor gastroenterologi să examineze direct esofagul, stomacul și duodenul, devine esențială în cazurile de arsuri la stomac persistente, dureri abdominale inexplicabile sau pierdere în greutate fără motiv evident.

Ce este gastroscopia și de ce este importantă?

Gastroscopia, cunoscută și sub denumirea de endoscopie digestivă superioară, este o procedură minim invazivă în care un tub subțire, flexibil, echipat cu o cameră video și o sursă de lumină, este introdus prin gura pacientului pentru a examina mucoasa tractului digestiv superior. Prin această tehnică, medicul poate observa în timp real starea mucoaselor, poate preleva probe pentru biopsie și chiar poate interveni terapeutic, de exemplu prin oprirea sângerărilor sau îndepărtarea polipilor.

Pregătirea gastroscopiei: pași esențiali pentru un rezultat optim

O pregătire corectă este cheia pentru o gastroscopie sigură și eficientă. Iată principalele recomandări pe care pacienții le primesc de obicei:

  • Post alimentar: Nu se consumă alimente sau lichide cu cel puțin 6 ore înainte de procedură, pentru golirea completă a stomacului și vizualizare clară a mucoaselor.
  • Medicație: Anumite medicamente – antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau anticoagulantele – pot fi suspendate temporar, conform indicațiilor medicului. Pentru diabet, se pot ajusta dozele de insulină sau alte medicamente hipoglicemiante.
  • Fumatul și alcoolul: Renunțarea la fumat cu câteva ore înainte și evitarea alcoolului în ziua procedurii reduc iritațiile mucoaselor și riscul de complicații.
  • Informarea medicului: Este important să se comunice alergiile, intervențiile chirurgicale anterioare în zona gastro‑intestinală și eventualele probleme cardiace sau respiratorii.

Procedura gastroscopiei: cum decurge în realitate?

În ziua programării, pacientul este condus în sala de endoscopie, unde personalul medical îi explică pașii următori. Se poate administra o sedare ușoară (orală sau intravenoasă) pentru a reduce disconfortul și anxietatea, fără a induce somn profund – pacientul rămâne conștient și poate răspunde la indicațiile medicului.

Endoscopul este introdus cu grijă prin cavitatea bucală, trecând pe lângă faringe și esofag, până la stomac. Camera video transmite imagini în timp real pe un monitor, permițând specialistului să examineze fiecare segment al tractului superior. În cazul în care se observă leziuni suspecte – ulcer, eritem, erosii, tumori sau inflamații – medicul poate preleva mostre de țesut pentru biopsie, care vor fi analizate în laborator pentru a confirma sau infirma prezența unor afecțiuni precum gastrita, boala ulcerativă, refluxul gastroesofagian sau chiar cancerul gastric.

Pe lângă diagnostic, gastroscopia permite intervenții terapeutice: dilatarea stricturilor esofagiene, controlul sângerărilor prin aplicarea de clame sau injectarea de substanțe hemostatice și îndepărtarea polipilor precanceroși. Procedura durează între 15 și 30 de minute, iar recuperarea post‑sedare este scurtă – pacienții sunt monitorizați 30‑60 de minute înainte de a fi eliberați.

Afecțiuni diagnosticate prin gastroscopie: ce poate revela această investigație?

Gastroscopia este un instrument versatil, capabil să identifice o gamă largă de patologii. Printre cele mai frecvente afecțiuni diagnosticate se numără:

  • Refluxul gastroesofagian (RGE) și esofagita de reflux: Inflamația mucoasei esofagului cauzată de acidul gastric, vizibilă sub formă de eritem sau ulcer.
  • Gastrita: Inflamația mucoasei stomacului, acută (de obicei asociată cu Helicobacter pylori sau consumul de AINS) sau cronică.
  • Ulcerul gastric și duodenal: Leziuni profunde în peretele stomacului sau duodenului, cauzate de acid, medicamente sau infecții.
  • Polipi gastrici: Formațiuni benigne, cu potențial de transformare malignă, care pot fi îndepărtate în timpul endoscopiei.
  • Cancer gastric și esofagian: Leziuni suspecte ce necesită biopsie pentru confirmare histologică.
  • Stenoze esofagiene: Îngustări ale esofagului, adesea rezultate din boala refluxului cronic sau din radioterapia pentru cancer.
  • Infecții parazitare sau fungice: Deși rare, pot fi vizualizate și confirmate prin mostre de țesut.

Gastroscopia poate evalua, de asemenea, starea mucoaselor în contextul bolilor sistemice, cum ar fi boala celiacă, prin identificarea modificărilor caracteristice ale duodenului.

Ce urmează după gastroscopie?

După procedură, pacientul trebuie să evite alimentele solide câteva ore, în funcție de tipul de sedare utilizat. Dacă s-au prelevat biopsii, rezultatele sunt disponibile în 5‑7 zile și vor fi comunicate de gastroenterolog, care va discuta planurile de tratament. În caz de intervenție terapeutică, se oferă indicații specifice privind dieta, administrarea de medicamente (inhibitori de pompă de protoni, antiacide) și monitorizarea simptomelor.

Respectarea recomandărilor post‑procedurale este esențială. Pacienții trebuie să raporteze orice durere intensă, sângerare sau dificultăți de înghițire, pentru a preveni complicațiile rare, cum ar fi perforația sau infecția.

Gastroscopia reprezintă un pas decisiv în descoperirea și tratarea problemelor gastrointestinale, oferind claritate diagnostică și oportunitatea intervenției timpurii. Dacă te confrunți cu simptome digestive persistente, nu amâna consultul – o evaluare endoscopică poate fi cheia pentru a-ți recâștiga confortul și sănătatea.

Informațiile prezentate au caracter general și informativ. Pentru recomandări personalizate, este indicat să consulți un medic specialist.